Aproximativ 3,5 milioane de români trăiesc în blocuri fără lift. Nicușor Dan a semnat săptămâna aceasta două legi diferite, iar una dintre ele îi vizează direct. Cealaltă are o poveste mai complicată.
Legea lifturilor există de ani de zile ca promisiune politică. Acum are și temeiul legal. Actul normativ, numit oficial Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor sau „Lift pentru viață”, permite autorităților locale să finanțeze instalarea lifturilor în blocurile cu cel puțin trei niveluri care nu au fost construite cu această facilitate. Potrivit datelor prezentate de senatorul PSD Robert Cazanciuc în dezbaterile parlamentare, aproape 88.000 de blocuri din România se află în această situație.
Ce înseamnă concret programul „Lift pentru viață”
Asociațiile de proprietari din blocurile eligibile vor putea solicita finanțare pentru proiectare, construire și instalare. Acolo unde un lift clasic nu e posibil din motive tehnice sau arhitecturale, legea permite alternative: scări mecanizate, platforme elevatoare sau rampe. Programul pornește cu o etapă-pilot care cuprinde 100 de blocuri, câte două din fiecare județ — un număr mic față de amploarea problemei, dar cel puțin există un punct de start real.
Banii vin din mai multe surse: fonduri europene, transferuri de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării, bugete locale, donații și sponsorizări. În primele 18 luni, proiectele au prioritate la fonduri europene, iar sumele de la bugetul de stat sunt nerambursabile. Costul unui lift exterior ajunge la circa 50.000 de euro pentru fiecare scară de bloc, potrivit estimărilor constructorilor — ceea ce explică de ce legea prevede și contribuția asociațiilor de proprietari pentru cheltuielile neacoperite.
Legea propusă de AUR: 2026, declarat Anul SUA în România
A doua lege promulgată vine de la AUR și are un caracter mai degrabă simbolic. Prin acest act normativ, anul 2026 este declarat oficial „Anul Statelor Unite ale Americii în România”. Proiectul a trecut prin Camera Deputaților pe 30 iunie cu 283 de voturi pentru, opt împotrivă și patru abțineri — un scor care arată că ideea a prins sprijin larg peste partide.
Instituțiile publice centrale și locale vor putea organiza conferințe, dezbateri, manifestări culturale și educaționale dedicate istoriei și relației bilaterale dintre România și Statele Unite, în limita bugetelor aprobate. Societatea Română de Radiodifuziune și Televiziunea Română vor putea produce și difuza materiale tematice. Faptul că această lege vine de la AUR — un partid care a oscilat ani de zile între retorică suveranistă și poziții critice la adresa Occidentului — și că a adunat un vot covârșitor în Parlament spune ceva despre cum arată România politică în 2025.
Ce urmează și de ce contează ritmul, nu legea
Pensionarii și persoanele cu mobilitate redusă care locuiesc la etajele superioare ale blocurilor fără lift sunt categoriile cel mai direct afectate de programul „Lift pentru viață”. Pentru ele, un lift nu e un confort, e o condiție de autonomie. Programul merge în direcția bună, dar ritmul îl va da capacitatea autorităților locale de a accesa efectiv fondurile europene — lucru care, în România, nu e niciodată garantat.
Programul intră în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial, iar etapa-pilot cu cele 100 de blocuri ar trebui să înceapă în cursul anului 2026. Ce rămâne de urmărit: câte asociații de proprietari vor reuși efectiv să acceseze fondurile și dacă Ministerul Dezvoltării va publica normele de aplicare la timp. Fără ele, legea rămâne literă pe hârtie — și România mai are destule astfel de legi.
