Rusia a închis Consulatul României din Sankt Petersburg și l-a declarat persona non grata pe consulul român. Ambasadorul României la Moscova a fost convocat joi, 25 iunie 2026. Consulul are la dispoziție 72 de ore să părăsească Federația Rusă. România nu va riposta.
Toată această cascadă a pornit de la o dronă. La începutul lunii iunie 2026, o dronă a căzut pe un bloc de locuințe din Galați. Doi cetățeni români au fost răniți. România a răspuns imediat: a închis Consulatul Rusiei din Constanța și l-a expulzat pe consulul rus. O măsură dură, dar calculată — Moscova nu putea să o lase fără replică. În diplomație, reciprocitatea e aproape un reflex. Ministerul Afacerilor Externe a recunoscut că măsura Rusiei era previzibilă din prima clipă.
Decizia Rusiei, anunțată oficial
Joi după-amiaza, ambasadorul României în Federația Rusă a fost convocat la Ministerul de Externe rus. Acolo i s-a comunicat oficial că gerantul interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg este declarat persona non grata și că Rusia retrage consimțământul pentru existența acestui post consular. Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat totul printr-un comunicat în aceeași seară.
Concret, asta înseamnă că România nu mai are prezență consulară la Sankt Petersburg. Cetățenii români din nord-vestul Rusiei care aveau nevoie de servicii consulare — documente, urgențe, asistență — vor trebui să se adreseze exclusiv Ambasadei de la Moscova. Nu e un detaliu minor: Sankt Petersburg e al doilea oraș ca mărime din Federația Rusă, cu o comunitate de cetățeni europeni și cu un trafic consular real.
Nicușor Dan, la Gdansk: „Nu există o altă justificare”
Președintele Nicușor Dan se afla la Summit-ul Flancului Estic de la Gdansk, alături de mai mulți lideri europeni, când a fost întrebat despre decizia Moscovei. Răspunsul lui a fost scurt și fără echivoc.
„Imediat după ce a fost drona de la Galați, cu cei doi cetățeni români care au fost răniți, noi am închis Consulatul rus de la Constanța și am expulzat consulul, ceea ce a fost, în opinia mea, o măsură proporțională a României față de incidentul pe care l-am avut. Evident că, în mod diplomatic, lucrurile astea, această reciprocitate a măsurilor se întâmplă întotdeauna. Nu există o altă justificare a Rusiei pentru asta. Nu va exista din partea României un răspuns”, a declarat Nicușor Dan la conferința de presă de la Gdansk, potrivit Agerpres.
Și mai e ceva care contează în această frază. Nicușor Dan nu a spus că decizia Rusiei e nejustificată în sens absolut — a spus că nu există altă justificare în afara reciprocității. Altfel spus, București nu interpretează gestul Moscovei ca pe un semnal de escaladare, ci ca pe un pas diplomatic previzibil, închis în sine. România alege să trateze situația ca pe un schimb de măsuri simetrice, nu ca pe un preludiu la ceva mai grav.
Ce înseamnă asta, de fapt, pentru România
România și Rusia nu întrețin relații diplomatice calde de mult timp, iar după invazia din Ucraina distanța s-a adâncit considerabil. Închiderea consulatelor, expulzările, convocările ambasadorilor — toate acestea fac parte dintr-un registru diplomatic care semnalează tensiune fără să o transforme în ruptură completă. Atât timp cât ambasadele funcționează, canalul formal există.
Decizia României de a nu riposta acum e, probabil, și o alegere de imagine: la summit-ul NATO de la Gdansk, a escalada ar fi trimis un semnal greșit tocmai când alianța discută coeziunea flancului estic. Bucureștiul a ales să arate că știe să gestioneze presiunea fără să cedeze și fără să aprindă fitilul. Pasul următor e la Moscova — dacă Rusia va merge mai departe și va restricționa activitatea Ambasadei României, situația intră pe un palier diferit. Deocamdată, România urmărește. Ambasadorul rămâne la post. Și tocmai asta spune tot.
