Poliția germană l-a împușcat mortal duminică seara pe Abdul Ballout, islamistul de 21 de ani care intrase cu o autoutilitară în mulțimea de la festivalul Pride din Berlin. Bilanțul atacului a ajuns la un mort și 29 de răniți. Ballout fusese condamnat în mai 2026 pentru pregătirea unui act terorist, dar instanța îi suspendase pedeapsa.
Atacul a avut loc sâmbătă seara în parcul Tiergarten. Ballout a condus o autoutilitară Citroen albă direct în grupul de participanți la Gay Pride, ucigând o femeie și rănind alte 29 de persoane, unele în stare critică. A fugit de la fața locului și a fost căutat timp de aproximativ 24 de ore. Duminică seara, forțele speciale SEK-Berlin l-au localizat în cartierul Spandau. „Suspectul a alergat înarmat cu un cuțit către forțele noastre de intervenție. Membrii unității speciale SEK-Berlin au deschis apoi focul. În pofida eforturilor imediate de resuscitare, bărbatul a murit la fața locului”, a anunțat poliția berlineză pe rețeaua X. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că anchetatorii tratează evenimentul drept „atentat terorist islamist”.
Condamnat în mai 2026, liber în iulie
Ballout era cunoscut autorităților germane de mulți ani. Cu patru ani în urmă fusese condamnat pentru vătămare corporală și tâlhărie, fapte comise în 2019 și 2020. Ulterior s-a radicalizat. În mai 2025 a călătorit în Turcia, intenționând să ajungă în Mauritania pentru a se alătura Statului Islamic. Planul a eșuat. A zburat apoi în Liban, unde a încercat să ia legătura cu membri ai grupării teroriste. Autoritățile libaneze l-au arestat, un tribunal militar l-a condamnat la trei luni de închisoare, după care a fost expulzat în Germania. Pe aeroportul din Berlin, pe 17 noiembrie 2025, autoritățile germane l-au arestat la rândul lor.
Șase luni mai târziu, în mai 2026, tribunalul din Berlin l-a judecat pentru pregătirea unui „act grav de violență care pune în pericol statul” și a stabilit că voise să se alăture Statului Islamic și distribuise materiale de propagandă teroristă pe rețelele sociale. Pedeapsa pronunțată a fost de 22 de luni de închisoare, cu suspendare. Judecătorii au invocat faptul că Ballout petrecuse deja nouă luni în detenție și că în cursul procesului își recunoscuse faptele, susținând că se distanțase de Statul Islamic. Parchetul General a contestat decizia, dar apelul nu fusese soluționat până în momentul atacului din Berlin.
Experții critică decizia instanței
Peter Neumann, expert în terorism, a calificat decizia drept de neînțeles. „Mi se pare de-a dreptul absurd. Faptul că o asemenea persoană, care reprezintă cu adevărat un risc ridicat, este pusă în libertate doar sub supraveghere este de neînțeles pentru mine. Cred că, într-o asemenea situație, protejarea publicului trebuie pusă înaintea acestor considerente educative”, a declarat Neumann pentru Bild. El a criticat în special opțiunea pentru un program de deradicalizare în locul închisorii, apreciind că justiția germană a acordat prioritate reintegrării sociale în detrimentul siguranței publice.
O altă întrebare privește supravegherea. Potrivit Bild, chiar și persoanele clasificate drept extrem de periculoase nu sunt urmărite permanent în Germania. Neumann a confirmat: „Cu siguranță nu a fost supravegheat permanent. Este o operațiune extrem de dificilă și care necesită foarte multe resurse.” În locul filajului continuu, autoritățile germane folosesc de regulă interceptarea comunicațiilor, filaje ocazionale și discuții periodice cu poliția.
Ancheta Abdul Ballout, abia la început
Atacul din Berlin a declanșat un val de întrebări despre modul în care sistemul judiciar german gestionează persoanele condamnate pentru infracțiuni cu conotație teroristă și eliberate condiționat. Autorităților le revine acum sarcina de a explica public cum a putut Abdul Ballout, aflat sub supraveghere și obligat la un program de deradicalizare, să pregătească și să execute atacul fără nicio intervenție preventivă.
Ancheta este în curs. Nu a fost anunțat un termen pentru un comunicat oficial care să detalieze erorile din lanțul de supraveghere.
