România l-a convocat luni pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, după ce Forțele Aeriene au doborât trei drone în trei zile consecutive. Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a spus că măsura nu e doar un protest față de Moscova — e și un semnal calculat adresat aliaților din NATO.
Și mai e ceva. Decizia finală, notele de protest și eventualele măsuri suplimentare urmează să fie anunțate ulterior, ceea ce înseamnă că escaladarea nu s-a terminat.
Trei drone doborâte în trei zile: ce s-a întâmplat
Vineri, un F-16 românesc a interceptat și doborât o dronă deasupra județului Buzău. Sâmbătă, o altă dronă a fost eliminată în apropierea frontierei. Duminică, al doilea F-16 a acționat lângă Sulina, la Marea Neagră. Trei incidente în 72 de ore. Nu e un accident, e un tipar — chiar ministra Țoiu a folosit această formulare anterior, după al doilea incident.
Precedentul există: România a mai convocat ambasadorul rus după incidentul cu drona de la Galați, unul dintre primele cazuri documentate de intrare neautorizată în spațiul aerian românesc. Practica s-a repetat ori de câte ori Federația Rusă a încălcat granița aeriană, dar trei convocări în interval atât de scurt ar fi fără precedent recent.
Convocarea ambasadorului Rusiei, un mesaj dublu: Moscova și NATO
Convocarea unui ambasador este, în limbaj diplomatic, cea mai vizibilă formă de protest sub retragerea ambasadorului propriu sau expulzarea diplomatului străin. Nu taie relațiile, dar transmite că statul gazdă consideră situația suficient de gravă pentru o confruntare directă, față în față, consemnată oficial.
Oana Țoiu a fost explicită în privința scopului dublu al gestului: „Este o măsură diplomatică de a clarifica, acolo unde vedem noi, responsabilitatea. Și acest lucru este important, inclusiv în conversațiile pe care le avem în interiorul NATO și cu partenerii internaționali, pentru a crește capacitatea de descurajare și de apărare pe teritoriul României.” Cu alte cuvinte, România nu convoacă ambasadorul doar pentru Moscova. Îl convoacă și ca să arate partenerilor occidentali că nu tolerează ambiguitatea. Ministra a mai precizat că România se coordonează cu Alianța aproape zilnic: „Ieri NATO a avut o poziție oficială față de incidentele din România și față de angajamentul NATO de a crește capabilitățile de monitorizare și apărare și descurajare pe flancul estic.”
Ce urmează după convorbirea cu ambasadorul Lipaev
Deocamdată, autoritatea română așteaptă explicații de la ambasadorul Lipaev. Notele de protest formale și eventualele măsuri concrete vor fi comunicate public după încheierea discuțiilor. Opțiunile pe masă pot include declararea unor diplomați ruși ca persoane non grata, limitarea activității ambasadei sau solicitări formale — România nu a anunțat nimic în acest sens, dar presiunea internă și aliată crește cu fiecare incident netratat.
Deciziile care urmează după convorbirea cu ambasadorul rus vor arăta dacă România rămâne la protestul diplomatic sau face un pas mai ferm. Termenul e vag — „ulterior” — dar presiunea, de data aceasta, e concretă și publică. Trei avioane de luptă în trei zile nu mai pot fi tratate ca excepții.
