Curtea de Apel din Paris a achitat două femei care au susținut public că Brigitte Macron s-ar fi născut bărbat. Soția președintelui Franței nu a acceptat verdictul și a contestat decizia la Curtea de Casație, instanța supremă din Franța. Lupta juridică continuă, iar miza nu mai este doar reputația unui om — e vorba despre unde se termină libertatea de exprimare și unde începe defăimarea.
Scandalul nu e nou. A izbucnit la sfârșitul anului 2021, după ce un material video care circula pe rețelele de socializare a lansat afirmații nefondate despre trecutul Primei Doamne și al familiei sale. Teoriile conspiraționiste s-au răspândit rapid, ajungând să fie distribuite de mii de ori, inclusiv în afara Franței. Brigitte Macron și fratele său au decis să acționeze în justiție, iar prima instanță le-a dat dreptate: persoanele acuzate au fost condamnate și obligate să plătească despăgubiri pentru defăimare.
Până aici, lucrurile păreau clare.
Curtea de Apel din Paris a schimbat verdictul
Ulterior, Curtea de Apel din Paris a schimbat complet tabloul. Judecătorii au decis că declarațiile contestate sunt protejate de principiul libertății de exprimare și au achitat cele două femei. O răsturnare de situație pe care Brigitte Macron nu a înghițit-o. La scurt timp după pronunțarea deciziei, a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea de Casație — echivalentul Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, adică ultima treaptă a sistemului judiciar francez.
Ce va analiza Curtea de Casație nu este, în principiu, dacă faptele s-au petrecut sau nu. Această instanță nu rejudecă fondul cauzei, ci verifică dacă legea a fost aplicată corect de judecătorii de la Curtea de Apel. Cu alte cuvinte, întrebarea pe care Brigitte Macron o pune în fața magistraților supremi este una de drept, nu de fapte: afirmațiile despre identitatea sa de gen depășesc sau nu limitele libertății de exprimare?
Ce înseamnă concret
Libertatea de exprimare și defăimarea sunt, în sistemele juridice occidentale, doi poli care se ciocnesc tot mai des în era rețelelor sociale. Instanțele franceze au tradiția de a proteja libertatea presei și a opiniei, dar au și jurisprudență solidă în materie de defăimare a persoanelor publice. Dacă Curtea de Casație decide că Curtea de Apel a aplicat greșit legea, dosarul poate fi trimis spre rejudecare. Dacă confirmă achitarea, Brigitte Macron rămâne fără nicio cale legală internă.
Detaliul care schimbă tot: acesta nu este singurul proces al Primei Doamne. Brigitte Macron mai are deschise acțiuni în justiție împotriva mai multor persoane acuzate de hărțuire cibernetică. Potrivit anchetatorilor, mesajele vizau identitatea sa de gen, orientarea sexuală și diferența de vârstă față de Emmanuel Macron — unele dintre postări conținând acuzații de o gravitate deosebită, ceea ce a determinat-o să depună o plângere separată pentru hărțuire online. Apărarea unuia dintre inculpați susține că dosarul are o miză politică și că afirmațiile incriminate intră tot în sfera libertății de exprimare.
Un precedent cu ecou european
Dincolo de numele implicate, cazul ridică o problemă pe care nicio instanță europeană nu a rezolvat-o cu adevărat: cum judeci o afirmație falsă despre o persoană publică, postată online, atunci când autorul ei susține că a exprimat o opinie? Brigitte Macron a ales calea cea mai grea — să meargă până la capăt, cu toate riscurile. Dacă pierde și la Curtea de Casație, afirmațiile vor rămâne, din punct de vedere juridic, protejate. Dacă câștigă, precedentul ar putea influența modul în care instanțele franceze tratează teoriile conspiraționiste cu privire la persoane reale.
Termenul la care Curtea de Casație va pune dosarul pe rol nu a fost anunțat public. Procedurile la această instanță durează, de regulă, între unul și trei ani — ceea ce înseamnă că procesul se va suprapune, cel mai probabil, cu ultimii ani ai mandatului lui Emmanuel Macron. E greu de spus dacă Brigitte Macron va câștiga. Dar e limpede că a ales să nu tacă.
