Trei foști ambasadori americani la București au publicat o analiză în Politico prin care acuză direct Kremlinul că a orchestrat o campanie de manipulare digitală în alegerile prezidențiale din România din 2024. Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe susțin că operațiunea a urmărit să aducă la putere un candidat cu tendințe autoritare, prin dezinformare masivă și finanțare opacă.
Candidatul vizat în analiză este Călin Georgescu. Ascensiunea lui a fost, în termenii celor trei diplomați, pur și simplu nerealistă: de la un procent nesemnificativ la 21% din intențiile de vot în doar două săptămâni, fără nicio campanie publică transparentă și fără declarații clare privind finanțarea. „Este nerealist și ilegal să afirmi că ai obținut un asemenea impact fără a cheltui vreun ban”, scriu autorii.
Cum a funcționat operațiunea Kremlinului în alegerile din România
Mecanismul nu e nou. Kremlinul a mai folosit această strategie — sprijinul pentru candidați care erodează coeziunea democratică din interior, amplificat printr-o rețea de conturi false și conținut viral pe platforme precum TikTok. Ce e remarcabil în cazul României este că operațiunea a fost identificată și documentată în timp real, nu retroactiv.
Serviciile de informații române și cele occidentale au confirmat interferențele. Curtea Constituțională a anulat primul tur de scrutin invocând dovezi de influență străină și încălcări grave ale legii electorale — o decizie fără precedent în istoria recentă a țării, care a declanșat dezbateri aprinse despre limite și proceduri democratice.
Electoratul român a răspuns cu o prezență record de 65%
Aici intervine detaliul care schimbă tot: electoratul român a reacționat diferit față de ce anticipau, probabil, și autorii campaniei. La relansarea alegerilor, prezența la vot a sărit la 65%, față de media obișnuită de 51%. Candidatul pro-rus a pierdut. Un lider pro-european și pro-american a câștigat cu 54% din voturi.
Creșterea participării cu 14 puncte procentuale față de media istorică reflectă o mobilizare civică reală, nu accidentală. Românii au înțeles că miza era mai mare decât un simplu scrutin electoral. Nu e un rezultat care vine de la sine.
Amplificatori occidentali și avertismentul pentru restul Europei
Propaganda rusă a găsit totuși intermediari în Occident. Analiza celor trei ambasadori îi menționează explicit pe Mario Nawfal — apropiat al lui Elon Musk — și pe Jackson Hinkle și Alex Jones, care au participat recent la un forum pro-rus la Moscova, alături de Alexander Dughin și Dmitri Medvedev. Aceste figuri publice au distribuit și legitimat narațiunile Kremlinului despre alegerile din România, ajungând la audiențe de zeci de milioane de urmăritori. Faptul că dezinformarea rusă are nevoie de intermediari din Vest ca să funcționeze eficient e o lecție pe care democrațiile ar trebui să o asimileze rapid.
Avertismentul final din analiză privește state precum Republica Moldova, Estonia, Georgia, Olanda și Cehia, menționate ca posibile ținte ale unor operațiuni similare. Modelul e portabil, costurile sunt mici pentru agresor, iar efectele pot fi masive dacă instituțiile nu reacționează la timp. România a arătat că se poate rezista — nu prin perfecțiune instituțională, ci prin transparență și voința de a numi lucrurile pe nume. Câte alte democrații europene sunt pregătite să facă același lucru înainte ca scrutinul lor să fie deja compromis?
