Zelenski a avertizat duminică, 27 iulie, că Putin pregătește o nouă mobilizare masivă a armatei ruse, estimând că între 300.000 și 500.000 de oameni ar putea fi chemați la luptă începând din octombrie. Bucla rămâne deschisă: de ce tocmai acum, și ce ar însemna asta pentru un război care nu dă niciun semn că se apropie de sfârșit?
Declarația a venit în două etape: mai întâi în discursul de seară al președintelui ucrainean, unde a citat rapoarte ale serviciilor de informații de la Kiev, și apoi într-un interviu acordat postului britanic Sky News. Zelenski a spus clar că Putin „nu este pregătit să oprească acest război” și că Kremlinul „pregătește condițiile pentru extinderea mobilizării”. Cifrele pe care le-a invocat sunt grăitoare: în cursul acestui an, Rusia a înrolat 221.000 de persoane în armată, suferind în același timp aproape 225.500 de pierderi — 131.000 de morți și aproape 93.000 de răniți. Pierderile depășesc deja recrutările, iar decalajul crește. „O parte semnificativă a acestor răni sunt grave, deoarece asistența medicală de primă linie din Rusia este catastrofal de slabă”, a adăugat Zelenski.
Mobilizarea, programată după alegerile pentru Dumă din septembrie
Potrivit lui Zelenski, Putin nu intenționează să anunțe mobilizarea deschis și imediat — ci să aștepte alegerile pentru Duma de Stat, programate pe 21 septembrie. Abia după aceea ar urma valul de recrutare forțată, estimat la 300.000-500.000 de oameni pentru octombrie. Logica e simplă și cinică: un anunț de mobilizare înainte de alegeri ar fi un risc politic intern pe care Kremlinul nu și-l permite.
Putin „va face asta discret, pentru că îi este frică de propria societate”, a spus Zelenski. Nu va fi o mobilizare „oficială” declarată ca atare, ci una mascată prin mecanisme administrative — exact cum s-a procedat și în toamna lui 2022. Atunci, când au fost chemați 300.000 de rezerviști, reacția internă a fost neașteptat de puternică: proteste în mai multe orașe rusești, zeci de mii de oameni plecați din țară, cozi la frontierele cu Georgia și Finlanda. Un sondaj al Centrului Levada, publicat în mai, arăta că doar unul din patru ruși mai susține continuarea războiului.
Soldați slab pregătiți, trimiși direct pe front
„Nu va fi atât de dificil” pentru Putin să strângă o jumătate de milion de oameni, a estimat Zelenski. Dar calitatea acestor trupe ridică o problemă separată. Liderul ucrainean a spus direct că Kremlinul „va arunca oameni slab pregătiți pe câmpul de luptă” — o descriere a unei realități deja documentate în ultimii ani de război, nu o exagerare retorică.
Această tendință are un efect dublu: pe termen scurt, umple golurile numerice de pe front; pe termen mediu, generează și mai multe pierderi, alimentând un cerc vicios care face ca mobilizarea să devină permanentă, nu excepțională. Detaliul care schimbă tot: Zelenski a aterizat duminică la Londra, în prima vizită la noul premier britanic Andy Burnham, iar avertismentul despre mobilizarea rusă vine exact înaintea unor întâlniri cu aliați occidentali care trebuie convinși că sprijinul militar rămâne urgent.
Ce urmează după 21 septembrie și de ce contează pentru toată Europa
Alegerile pentru Duma Rusă au loc pe 21 septembrie. Dacă scenariul descris de serviciile de informații ucrainene se confirmă, un nou val de mobilizare ar putea fi anunțat în prima jumătate a lui octombrie. Ucraina și partenerii occidentali au la dispoziție aproximativ două luni să răspundă la această presiune — diplomatic, militar și logistic.
Cel mai neliniștitor detaliu rămâne altul: după patru ani și jumătate de război, Rusia nu epuizează oameni — îi consumă în rate pe care le poate înlocui. Asta schimbă fundamental calculul oricărui scenariu de pace și ar trebui să îngrijoreze nu doar Kievul, ci orice capitală europeană care mai crede că războiul se va stinge de la sine.
