„Pe corpul acestuia au fost găsite mai multe răni, cel mai probabil provenite de la plasele pescarilor.” Specialiștii care au intervenit la Costinești au formulat astfel concluzia unui caz care nu surprinde pe nimeni familiarizat cu starea Mării Negre.
Scena s-a petrecut pe plaja stațiunii Costinești, în fața turiștilor aflați la odihnă. Valurile au adus la mal un delfin rănit, viu în momentul în care a fost observat. Câțiva oameni au intrat în apă și l-au scos pe țărm încercând să-l salveze. Nu au reușit. Delfinul a murit înainte ca specialiștii să poată interveni eficient. Specia a fost identificată ulterior: Delphinus Delphis, delfinul comun, cea mai frecventă dintre cele trei specii de mamifere marine care mai trăiesc în Marea Neagră.
Trei specii, aceeași mare, tot mai puțin loc
În Marea Neagră supraviețuiesc astăzi trei specii de mamifere marine: delfinul comun — Delphinus Delphis Ponticus, afalinul — Tursiops Truncatus Ponticus și marsuinul — Phocoena Phocoena Relicta. Fiecare are un habitat preferat și o hrană de bază diferită. Afalinul și marsuinul preferă zonele costiere și se hrănesc cu pești și organisme de fund. Delfinul comun, cel găsit la Costinești, este o specie de larg — trăiește de obicei departe de coastă, în apele deschise, și se hrănește cu pești și organisme din masa apei. Că un astfel de animal a ajuns pe plajă, rănit și incapabil să se întoarcă singur, spune ceva despre ce se întâmplă în larg.
Rănile de pe corpul delfinului de la Costinești nu sunt un accident izolat. Plasele de pescuit reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate pentru delfinii din Marea Neagră de zeci de ani. Animalele intră în plasele derivante sau fixe în urmărirea prăzii, se încurcă și se înec — sau sunt scoase moarte de pescari și aruncate înapoi. Unele ajung la mal. Altele nu sunt găsite niciodată.
Ce înseamnă asta, de fapt
Marea Neagră nu mai este ceea ce era acum cincizeci de ani. Suprapescuitul, poluarea, speciile invazive aduse în balast de nave și creșterea temperaturii apei au transformat ecosistemul profund. Populațiile de delfini au scăzut dramatic în a doua jumătate a secolului trecut, când pescuitul comercial al cetaceelor era încă legal în România și în celelalte state riverane. Vânătoarea a fost interzisă, dar presiunile nu au dispărut.
Delfinul comun este listat ca specie vulnerabilă la nivel global și protejat prin legislația europeană. România are obligații clare în temeiul Directivei Habitate a Uniunii Europene, care impune monitorizarea populațiilor și reducerea capturilor accidentale. Pe hârtie, există protocoale. Practic, aplicarea lor rămâne inconsecventă, iar eșuările pe litoral continuă să fie tratate aproape exclusiv ca știri de vară, nu ca indicatori ai unei probleme sistemice care nu s-a rezolvat.
Cazul de la Costinești rămâne deschis
Și mai e ceva. Fiecare delfin mort pe plajă este și un semnal pentru turiști — oameni care, în mod normal, nu gândesc niciodată la starea ecosistemelor marine. Reacția de la Costinești, în care oameni obișnuiți au intrat în apă să tragă un animal pe mal, arată că empatia există. Problema e că empatia nu înlocuiește politicile publice.
Specialiștii care au preluat cazul urmează să stabilească exact cauzele morții și să documenteze tipul rănilor. Aceste date, colectate sistematic la fiecare eșuare, intră în baze de date naționale și europene folosite pentru evaluarea stării populațiilor de cetacee din Marea Neagră. Data unui raport sau a unei decizii concrete nu a fost anunțată. Ce rămâne cert este că vara aceasta nu a fost prima și nu va fi ultima în care valurile aduc la mal un delfin mort pe litoralul românesc. Întrebarea care merită pusă nu este ce au adus valurile — ci ce le-am dat noi, ca să ajungă acolo.
