Pe 14 februarie 2022, o femeie din Ploiești a sunat la poliție să anunțe că a spart un termometru cu mercur în propria locuință. A doua zi, s-a trezit cu dosar penal. Nu pentru că a ascuns ceva, ci tocmai pentru că a chemat ajutorul.
Polițiștii Secției 1 Ploiești au deschis dosarul pentru trafic de produse sau substanțe toxice — o infracțiune prevăzută în Codul penal român, al cărei nume sună dramatic, dar care se activează automat în momentul în care autoritățile intră în contact cu o substanță periculoasă nedeținută legal. Mercurul din termometrele casnice clasice intră exact în această categorie.
Ce înseamnă, concret, că mercurul e substanță toxică
Mercurul este un metal greu, clasificat ca substanță extrem de periculoasă. Un termometru medical clasic conține între 0,5 și 3 grame de mercur lichid — suficient pentru a contamina aerul dintr-o cameră mică dacă se evaporă la temperatura camerei, mai ales vara. Nu e o cantitate care ucide pe loc, dar inhalarea vaporilor repetată provoacă afecțiuni neurologice și renale. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană a interzis comercializarea termometrelor cu mercur pentru uz casnic din 2009, prin Directiva 2007/51/CE.
Problema e că milioane de români au în casă astfel de termometre cumpărate înainte de interdicție. Nimeni nu le-a confiscat, nimeni nu a organizat o campanie serioasă de colectare. Stau în sertare, în truse de prim ajutor, în dulapuri de baie. Și, când se sparg, proprietarul se trezește față în față cu o situație pe care nu știe cum s-o gestioneze.
Femeia din Ploiești a făcut tocmai ce trebuia: a sunat la autorități
Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență au preluat mercurul de la locuința femeii. Procedura e clară: nu strângi mercurul cu mâna goală, nu îl arunci la gunoi, nu îl treci la canal — chemi ISU sau o firmă autorizată pentru decontaminare. Femeia a procedat corect din punct de vedere al siguranței.
Și totuși, poliția a deschis dosar. De ce? Legea română nu face distincție între deținerea intenționată a unei substanțe toxice și deținerea accidentală a unui termometru spart. Din momentul în care dosarul a fost deschis, ancheta urmează să stabilească dacă există sau nu vinovăție penală — iar în cazul deținerii accidentale, fără intenție și fără nicio tentativă de ascundere, șansele ca femeia să fie trimisă în judecată sunt extrem de mici. Deschiderea dosarului nu înseamnă condamnare, dar este un semnal că legislația actuală nu a prins din urmă realitatea cotidiană.
Ești vinovat că ai un termometru vechi în casă?
Nu chiar — dar ești vulnerabil. Asta e lecția reală a acestui caz. Dacă ai acasă un termometru cu mercur, decizia corectă nu e să aștepți să se spargă. Predă-l la un centru de colectare a deșeurilor periculoase din localitatea ta — primăriile sunt obligate prin lege să organizeze puncte de colectare pentru astfel de deșeuri menajere periculoase. Dacă nu știi unde, sună la primărie sau la ISU județean și întreabă.
Dacă s-a spart deja: aerisește imediat camera, evită contactul direct, colectează picăturile cu o foaie de hârtie rigidă — nu cu aspiratorul, care pulverizează mercurul în aer — pune totul într-un recipient închis și sună la ISU. Exact cum a făcut femeia din Ploiești. Cazul ei va rămâne, cel mai probabil, la stadiul de dosar fără urmări penale grave. Dar ridică o întrebare legitimă: are sens să pedepsești penal omul care face exact ce trebuie? Poate că răspunsul e mai puțin în Codul penal și mai mult într-o campanie națională de înlocuire a termometrelor vechi — una pe care România o tot amână de 15 ani.
