Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat duminică că pensionarii care încasează peste 3.000 de lei lunar nu vor mai plăti contribuția la sănătate. Punctul de pensie, înghețat din 2025, va fi din nou indexat începând cu ianuarie 2027. Pachetul costă bugetul 2,3 miliarde de lei.
Până acum câteva luni, eliminarea CASS pentru pensii părea o promisiune electorală fără termen. Presiunea a crescut pe măsură ce inflația a rămas peste 10% trei luni la rând, iar pensionarii au simțit dublu: venituri blocate și contribuție la sănătate scăzută direct din pensie. Cei cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc 10% contribuție la sănătate din suma care depășește pragul — o regulă introdusă în 2023 și contestată de atunci aproape fără întrerupere.
De unde vine CASS-ul pe pensii și de ce a supărat atât de mult
În 2023, Guvernul a căutat surse de venituri suplimentare la buget și a extins baza de calcul CASS la pensii. Până atunci, pensionarii nu plăteau contribuție la sănătate. Schimbarea a lovit în special pensionarii cu vechime mare din industrie sau din sectorul bugetar, care aveau pensii calculate pe contribuții de 30-40 de ani, dar nu câștigau suficient cât să absoarbă ușor o tăiere lunară de câteva sute de lei.
Un pensionar cu 4.000 de lei brut plătea până acum 100 de lei pe lună contribuție la sănătate — 1.200 de lei pe an. Nu e o avere, dar pentru cineva cu venituri fixe și cheltuieli în creștere, contează. Cei cu pensii mai mici de 3.000 de lei nu intrau în calcul, însă pentru ei punctul de pensie înghețat a erodat oricum puterea de cumpărare.
Ce a anunțat Florin Manole și cine beneficiază
Ministrul Manole a vorbit duminică la România TV și a dat trei cifre care contează: eliminarea CASS, reluarea indexării din 1 ianuarie 2027 și sume compensatorii pentru 2,8 milioane de pensionari cu venituri mici. „Eliminarea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, reluarea indexării punctului de pensie din 1 ianuarie 2027 și acordarea unor sume compensatorii pentru 2,8 milioane de pensionari cu venituri mici”, a declarat Florin Manole.
Suma compensatorie e partea mai puțin discutată, dar poate fi la fel de importantă pentru cei cu pensii mici, care oricum nu plăteau CASS. Statul recunoaște că înghețarea punctului de pensie pe doi ani — 2025 și 2026 — a erodat puterea de cumpărare și că o simplă reluare a indexării în 2027 nu acoperă ce s-a pierdut deja. Rata de creștere vehiculată public e de 12%, calculată pe baza inflației și a creșterii salariului mediu — dacă se aplică integral, o pensie de 2.000 de lei ar urca cu 240 de lei.
Cât costă și de ce există motive să fim prudenți
Întregul pachet are un cost estimat de 2,3 miliarde de lei. E o sumă semnificativă, dar nu uriașă în raport cu deficitul bugetar al României, care a depășit 8% din PIB în 2024. Întrebarea reală nu e dacă banii există — ci dacă vor fi alocați efectiv sau dacă anunțul de duminică rămâne un calendar politic, nu unul bugetar.
Anunțurile despre pensii făcute cu un an înainte de aplicare au un istoric nu tocmai liniștitor în România. Legea pensiilor din 2023 a promis majorări succesive care au fost ulterior suspendate sau reduse prin ordonanțe de urgență. Până în ianuarie 2027, mai sunt câteva legi bugetare și cel puțin un ciclu de negocieri cu Comisia Europeană privind deficitul. Guvernul urmează să prezinte forma concretă a pachetului — termene, surse de finanțare și mecanismul de calcul al sumelor compensatorii. Dacă documentele apar înainte de vara lui 2026, discuția devine reală. Dacă nu, rămânem cu un anunț de duminică seară și cu o întrebare deschisă: de data asta chiar se întâmplă?
