Moscova a respins marți acuzațiile României privind violarea spațiului aerian, numind cele trei drone doborâte de F-16-urile românești „incidente înscenate”. Declarația vine la o zi după ce Bucureștiul a expulzat un diplomat rus — o escaladare fără precedent în relația bilaterală din ultimii ani.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a publicat marți, 29 iulie 2026, un mesaj oficial pe site-ul ministerului în care califică plângerile României drept „nefondate”. Tonul nu a fost unul diplomatic. Zaharova a susținut că poporul român nu va fi de acord cu poziția guvernului său și va cere „bun simț” față de războiul din Ucraina — o afirmație care încearcă să bage o pană între cetățenii români și conducerea de la București.
Zaharova acuză „incidente înscenate” și promite un răspuns
Zaharova nu a negat doar prezența dronelor. A mers mai departe și a sugerat că întreaga poveste a fost fabricată politic: „Incidentele înscenate și acoperirea lor propagandistică arată încercarea conducerii române de a acoperi rezultatele dezastruoase ale poziției lor iresponsabile în sprijinul regimului de la Kiev.” România va primi, a adăugat ea, un „răspuns adecvat”.
Această formulare — „răspuns adecvat” — nu e retorică goală în limbajul diplomatic rus. De regulă precedă o măsură de reciprocitate: expulzarea unui diplomat român din Moscova, restricții consulare sau alți pași calibrați să pară proporționali. Bucureștiul ar trebui să se aștepte la o notificare formală în zilele următoare.
Diplomatul rus, expulzat după trei drone doborâte în trei zile
Cronologia evenimentelor e importantă pentru a înțelege de ce tensiunea a escaladat atât de rapid. Totul a început vineri, 25 iulie, când piloții români pe F-16 au interceptat și doborât prima dronă care intrase în spațiul aerian național. Au urmat alte două incidente în zilele imediat următoare — trei drone în trei zile, toate în contextul intensificării atacurilor rusești asupra Ucrainei.
Luni, 28 iulie, Ministerul de Externe de la București a decis expulzarea unui diplomat de la ambasada rusă. E o măsură gravă, rară în relațiile diplomatice ale României postbelice, și semnalează că Guvernul nu mai tratează incidentele drept erori tehnice izolate, ci drept acte deliberate. Contextul nu e nou, dar a devenit mai apăsător: acum două luni, o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați, rănind o femeie și un minor. Atunci, reacția oficială a rămas la nivel de protest verbal. De această dată, Bucureștiul a ales altceva.
UE condamnă „încălcarea intenționată” și ce înseamnă asta pentru România
Uniunea Europeană nu a rămas pe margine. Însărcinatul cu afaceri al Rusiei la Bruxelles a fost convocat oficial, iar purtătorul de cuvânt al șefei diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis marți un mesaj fără echivoc: „Am transmis condamnarea fermă a încălcării intenționate a spațiului aerian al României de către drone rusești.” Cuvântul-cheie e „intenționate” — UE nu mai vorbește de accidente sau rătăciri tehnice.
Ministrul de Externe român, Oana Țoiu, a declarat că România nu acceptă situația și se așteaptă la acțiuni în oglindă. E o poziție corectă, dar care pune și presiune internă: dacă Rusia expulzează la rândul ei un diplomat român, ciclul de escaladare continuă. Zaharova a invocat explicit opinia publică română, sugerând că cetățenii vor cere „judecată sănătoasă” față de Ucraina — un semnal că Moscova mizează pe diviziuni interne, nu doar pe presiune diplomatică. Urmează răspunsul Bucureștiului la contra-măsura rusă, probabil în 48-72 de ore de la o eventuală reacție a Moscovei. Între timp, întrebarea care rămâne deschisă e alta: dacă trei drone doborâte în trei zile nu au oprit zborul următor, de ce ar face-o expulzarea unui diplomat?
