„Scafandrii de luptă EOD au executat cu succes primele detonări de test”, a transmis Ministerul Apărării Naționale pe 2 august 2026, confirmând că operațiunea militară de pe Dunăre a intrat în faza activă.
Scăderea nivelului Dunării nu mai e o știre nouă. Vara aceasta însă fluviul a coborât atât de mult încât a apărut o problemă pe care puțini o anticipaseră: Centrala Nucleară de la Cernavodă nu mai primește suficientă apă pentru a funcționa normal. Răcirea reactoarelor depinde direct de debitul captat din fluviu, iar când acesta scade sub un prag critic, opțiunile sunt puține și niciuna nu e comodă.
De ce Armata a ajuns să detoneze stânci în Dunăre
Măsurătorile efectuate de Forțele Navale au arătat că intervențiile nu mai pot fi amânate. Apa care ar trebui să ajungă la centrală se pierde în parte prin brațul Bala, un canal lateral al fluviului. Soluția identificată de autorități combină explozia și blocarea fizică a acestui braț: mai întâi stânca din albia principală e spartă pentru a îmbunătăți curgerea, apoi patru barje vor fi scufundate controlat pentru a bara brațul Bala și a devia apa spre brațul Dunărea Veche, de unde ajunge la centrală.
Primele teste au început în jurul orei 12:15 pe 2 august. Armata a mobilizat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Detonările de test au folosit încărcături explozive de mici dimensiuni, iar primul bilanț transmis la ora 14:30 a confirmat că totul s-a desfășurat în condiții de siguranță.
Urmează trei explozii de mare putere. Ce mize are operațiunea
Aici intervine partea importantă. Cele trei explozii cu încărcături de mare putere trebuie să modifice morfologia albiei suficient încât volumul de apă deviat să compenseze deficitul actual. Nu e o operațiune delicată — e o intervenție brută, forțată de o urgență hidrologică reală.
Nicio instituție implicată nu a oferit cifre despre debitul actual față de cel necesar funcționării centralei sau despre cât timp mai poate Unitatea 1 funcționa la parametri normali în absența intervenției. Oficialii au confirmat că Unitatea 1 urmează să fie oprită — ceea ce sugerează că situația e mai complicată decât comunicatele lasă să se înțeleagă. România are două reactoare la Cernavodă, care produc împreună circa 18-20% din energia electrică a țării. O centrală oprită vara, când consumul e maxim, înseamnă presiune pe rețea și costuri mai mari de import.
Ce rămâne nerezolvat după detonări
Și mai e ceva. Operațiunile de modificare a albiei unui fluviu, chiar temporare, au efecte care nu dispar odată cu urgența. Scufundarea barjelor și detonările de rocă pot influența dinamica sedimentelor, navigabilitatea zonei și ecosistemul local. Nicio dezbatere publică pe aceste consecințe nu a avut loc — înțeles în situații de urgență reală, dar care ridică întrebări pentru ce urmează după.
Autoritățile nu au comunicat un termen clar pentru finalizarea operațiunii. Cele trei explozii de mare putere ar trebui să aibă loc în zilele imediat următoare, dacă evaluările tehnice confirmă că planul rămâne valabil. Guvernul a convocat o ședință extraordinară vineri, unde situația de la Cernavodă e așteptată pe agendă. Ce se va decide acolo despre funcționarea centralei pe termen mediu — și despre cât de pregătită e România pentru vara viitoare — e întrebarea la care niciun comunicat de până acum nu a dat un răspuns.
