Operațiunea de scufundare controlată a patru barje pe Dunăre, menită să direcționeze mai multă apă spre Centrala Nucleară de la Cernavodă, ar putea fi amânată. Autoritățile au suspendat toate activitățile după ce specialiștii au constatat curenți extrem de puternici în zonă. O ședință de urgență cu toate instituțiile implicate a avut loc pentru a decide dacă intervenția mai poate continua în siguranță.
Situația ridică o întrebare simplă, dar cu mize mari: ce se întâmplă cu centrala dacă barjele nu pot fi scufundate la timp? Să mergem cu un pas înapoi. Centrala Nucleară de la Cernavodă are nevoie de apă din Dunăre pentru răcirea reactoarelor. Când debitul scade prea mult, alimentarea devine insuficientă, iar centrala intră în procedura de oprire. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că, fără aceste intervenții, centrala „ar fi putut ajunge chiar de joi în procedura de oprire din cauza debitului insuficient al Dunării”. Joi înseamnă foarte curând — iar marja de manevră e mică.
Scufundarea barjelor face parte dintr-un pachet de măsuri menite să devieze un debit mai mare de apă spre brațul Dunării Vechi, de unde centrala își asigură alimentarea. Zona a fost dragată în prealabil, pregătirile tehnice sunt finalizate, iar cele patru barje au fost încărcate cu piatră și alte greutăți. Două dintre ele au venit de la Galați, celelalte două au primit materialul rezultat din spargerea mecanizată a stâncii Pârjoaia — efectuată de excavatoare de 35 și 60 de tone, după ce luni militarii au executat o detonare controlată a formațiunii stâncoase. Potrivit specialiștilor, după dislocarea stâncii s-a obținut inițial stabilizarea nivelului apei, urmată de o creștere de aproximativ doi centimetri.
De ce curenții puternici blochează o operațiune deja pregătită
Scufundarea controlată a unei barje nu e o manevră simplă. Nava trebuie poziționată exact, ancorată și scufundată gradual, astfel încât să se așeze precis acolo unde produce efectul dorit de deviere a curentului. O barjă prost poziționată poate deveni un obstacol periculos pentru navigație sau poate fi luată de apă înainte de a-și atinge locul.
Când curenții depășesc parametrii planificați, riscul e real în ambele sensuri: echipajele pot pierde controlul navei în timpul manevrelor, iar barjele pot fi deplasate înainte de scufundare, inutilizând întreaga intervenție. Decizia de a suspenda activitățile și de a convoca o ședință de urgență arată că autoritățile nu improvizează — mai bine o amânare de câteva ore decât o intervenție ratată care să lase situația mai complicată decât înainte.
Cronologia intervențiilor din ultimele zile
Ceea ce se pregătea miercuri nu a apărut din senin. Intervențiile s-au derulat în cascadă: detonarea controlată a stâncii Pârjoaia, spargerea mecanizată a rocii rămase, transportul barjelor de la Galați, dragarea zonei, încărcarea cu piatră. Fiecare etapă a pregătit terenul pentru următoarea.
Guvernul a declarat stare de alertă în sectorul energetic, iar Ilie Bolojan a adresat un apel public cetățenilor pentru economisirea energiei. Miza nu e strict operațională — e și una de securitate energetică națională. Cernavodă produce aproape 20% din energia electrică a României în condiții normale de funcționare; oprirea unui reactor, chiar și temporară, ar apăsa suplimentar pe un sistem deja tensionat în plină vară.
Ce urmează după ședința de urgență
Decizia privind scufundarea barjelor pe Dunăre la Cernavodă urma să fie luată după ședința de miercuri după-amiază. Dacă condițiile hidrologice permit, operațiunea poate fi reprogramată în aceeași zi sau în zilele imediat următoare; dacă nu, autoritățile vor trebui să evalueze soluții alternative ori să aștepte un moment mai favorabil pe râu.
Există ceva care merită reținut dincolo de detaliile tehnice: această criză arată că vulnerabilitatea Cernavodei față de nivelul Dunării nu e o problemă de azi. E o vulnerabilitate structurală, agravată de secetă, și care va reveni. Soluțiile de urgență — barje, detonări, dragări — funcționează pe termen scurt. Întrebarea pe care nimeni nu pare să o pună cu voce tare: ce se întâmplă vara viitoare, dacă Dunărea scade din nou?