În noaptea de 2 spre 3 august, Ucraina a lovit simultan Crimeea, o universitate militară din Belgorod și un depozit din regiunea Vladimir, cunoscut drept „Amazonul lui Putin”. Cel puțin 13 instalații energetice au fost distruse. Rusia spune că a doborât 635 de drone.
Operațiunea nu a apărut din senin. Forțele de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei desfășoară, din 1 iulie, o campanie numită „Crimean Switch-Off”, cu un singur obiectiv declarat: deconectarea sistematică a infrastructurii energetice pe care forțele de ocupație ruse o folosesc în Crimeea. Până în dimineața de 3 august, campania distrusese deja 177 de ținte energetice în decurs de o lună. Atacul de marți noapte a adăugat alte 13.
Coordonarea a fost realizată de Primul Centru Independent al Forțelor de Sisteme Fără Pilot, care a descris operațiunea drept o serie de „lovituri precise” lansate pe timp de noapte, la aproximativ 270 de kilometri dincolo de linia frontului. Nu e o cifră simbolică — înseamnă că drone ucrainene au zburat adânc în teritoriul controlat de Rusia, depășind cu mult zona de conflict imediat.
Universitatea din Belgorod lovită: cercetare civilă sau militară?
Printre cele mai grele lovituri se numără atacul asupra Universității Tehnologice de Stat „V.G. Șuhov” din Belgorod. Clădirea a luat foc în urma bombardamentului, iar distrugerile sunt semnificative. Oficialii ucraineni susțin că acolo era dezvoltat și testat un sistem automatizat de control al dronelor, bazat pe microprocesorul rusesc Milandr — un cip proiectat și produs în Rusia pentru aplicații integrate.
Universitatea a reacționat și a negat: susține că sistemul era conceput exclusiv pentru scopuri civile, precum monitorizarea liniilor electrice, a rețelelor de termoficare și fotografierea aeriană. Poate. Dar diferența dintre o dronă care monitorizează o linie de înaltă tensiune și una care urmărește o coloană militară e, în mare parte, doar software. Kievul nu a crezut explicația.
„Amazonul lui Putin” și rafinăria din Volgograd, lovite în aceeași noapte
Un alt obiectiv lovit a fost depozitul din localitatea Hriastovo, regiunea Vladimir, controlat de persoane din cercul apropiat al lui Putin — denumit informal „Amazonul lui Putin” tocmai pentru că imită modelul de comerț electronic al companiei americane, la scară rusă. Pagubele nu au fost raportate imediat de partea rusă, ceea ce, în logica acestui război, spune destul.
Tot în aceeași noapte, Ucraina a lovit o rafinărie de petrol din Volgograd — unde au fost identificate drone de tip FP-1 — și mai multe sisteme de apărare antiaeriană din Crimeea. Printre țintele distruse: un sistem de rachete sol-aer TOR-M2 și stații radar de tip „Nebo”, „Gamma” și „Kasta”, situate în zonele Ieisk, Primorsko-Akhtarsk și Șabelskoie. Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot, Robert Brovdi, a declarat că unitățile ucrainene „vor continua să lovească în mod sistematic infrastructura energetică utilizată de forțele de ocupație ruse.”
Ce urmează după cel mai amplu atac din ultimele luni
Rusia susține că a doborât 635 de drone în cursul nopții. Chiar dacă cifra e reală, atacul a produs totuși distrugeri serioase — ceea ce înseamnă că Ucraina lansează volume pe care sistemele de apărare rusești nu le pot intercepta complet. E o logică a epuizării: trimiți suficient de mult și suficient de des, până când ceva trece. „Crimean Switch-Off” nu urmărește un spectacol mediatic. Urmărește să scoată din funcțiune rețelele de energie, comunicații și supraveghere care permit Rusiei să mențină controlul militar în peninsulă.
Comandantul Brovdi a confirmat că atacurile vor continua, fără un termen anunțat pentru încheierea campaniei. Rusia nu a anunțat represalii directe legate de acest atac. Războiul dronelor a schimbat profund ce înseamnă „linie de front” — Belgorodul nu mai e în spate, Vladimir nu mai e în spate, nici o rafinărie la sute de kilometri de Ucraina.