„Închiderea, până la 31 august, a grupului Turceni 5 este extrem de problematică în situația actuală.” Cristian Bușoi, secretar de stat în Energie, marți la Bruxelles.
România se află marți într-o situație pe care autoritățile o recunosc oficial drept criză energetică. Unitatea 2 de la Cernavodă se oprește joi, 13 august, la ora 07:00, din cauza nivelului scăzut al Dunării — și asta după ce Unitatea 1 fusese deja închisă pe 28 iulie. Împreună, cele două reactoare acopereau 20% din consumul național de electricitate.
România cere ajutorul Comisiei Europene la Cernavodă
Secretarul de stat Cristian Bușoi a prezentat marți situația României la reuniunea Grupului de Lucru Electricitate al Comisiei Europene, structura de coordonare energetică la nivel european. România a notificat Comisia pentru realizarea unei evaluări regionale actualizate privind capacitatea sistemelor energetice din zonă de a face față unor deteriorări suplimentare. Evaluarea vizează capacitățile de producție disponibile, rezervele de echilibrare, capacitățile de interconexiune transfrontalieră și posibilitatea statelor vecine de a furniza sprijin în caz de nevoie.
Vineri, România activase deja mecanismul de avertizare timpurie. Luni seara, a notificat nivelul următor: „situație de criză”, în temeiul articolului 14, alineatul 2 din Regulamentul european 941/2019. Regulamentul definește criza ca o situație iminentă de deficit semnificativ de energie electrică. Directorul Centralei, Romeo Urjan, a precizat că oprirea Unității 2 nu e cauzată de o defecțiune — Dunărea a coborât sub pragul critic necesar răcirii reactorului, iar oprirea controlată din 13 august e singura variantă tehnică disponibilă.
Derogarea cerută pentru Turceni și miza reală
Dincolo de Cernavodă, România a ridicat la Bruxelles o problemă suplimentară: Complexul Energetic Oltenia și grupul pe lignit Turceni 5. Potrivit jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, acest grup trebuia închis până la 31 august. Bușoi a cerut explicit o derogare: „Vom face în continuare demersuri pentru a avea înțelegerea și acordul Comisiei Europene pentru a continua funcționarea a patru grupuri — trei plus unu — și după luna august.”
E o mișcare cu risc real. PNRR-ul e un contract cu termene și jaloane asumate. Dacă Comisia refuză derogarea, România se află între două presiuni imposibil de reconciliat: respectarea angajamentelor europene pe tranziție energetică și asigurarea consumului intern în plină secetă. Nu există o variantă fără costuri, iar Bucureștiul știe asta.
Reacțiile de la Bruxelles și ce urmează după 13 august
Comisia Europeană a transmis că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în România, Ungaria și celelalte state din Europa de Sud-Est afectate de secetă. Eva Hrncirova, reprezentanta Comisiei, a declarat după reuniune că „situația este, în general, dificilă din cauza nivelurilor scăzute ale apei, dar este sigură și stabilă.” E un mesaj calibrat diplomatic — nu o garanție, ci o evaluare a unui moment care se poate schimba rapid.
Joi dimineață, la ora 07:00, Unitatea 2 se oprește. Răspunsul Comisiei la cererea de derogare pentru Turceni 5 trebuie să vină înainte de 31 august. Între cele două date, România funcționează fără niciun reactor nuclear activ și cu Porțile de Fier parțial compromise de aceeași secetă. Rămâne întrebarea pe care autoritățile n-o formulează direct: dacă vara se prelungește, cu ce producem electricitate în septembrie?