„Guvernul SUA ni le-a vândut și exista o hotărâre judecătorească care autoriza vânzările, dar există complexități, nu în ultimul rând faptul că nu eram siguri cine le deținea anterior.” Anil Sharma, directorul general al Global Marketing Systems, firma din Dubai care a cumpărat navele, rezumă astfel o tranzacție cu totul neobișnuită: două petroliere sub pavilion rusesc, Era și Lileo, confiscate de Statele Unite în ianuarie, au ajuns luna trecută la fier vechi.
Totul pornește de la raidul american din Venezuela, când forțele SUA au capturat președintele Nicolas Maduro. Imediat după, Washingtonul a abordat până la 10 petroliere despre care avea indicii că transportaseră petrol sancționat din Venezuela și Iran. Era a fost confiscată în sudul Islandei de Garda de Coastă și forțele speciale americane, după ce trecuse printr-o blocadă în Caraibe. Lileo a fost capturată în aceeași lună, în Marea Caraibelor. Ambele navigau sub pavilion rusesc și, mai important, ambele aveau obiceiul de a-și schimba frecvent numele — Era operase anterior ca Marinera și Bella 1, Lileo ca Galileo și Veronica — tocmai pentru a evita sistemele de urmărire ale autorităților occidentale.
Cum funcționează flota-fantomă și de ce contează această vânzare
De la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, Occidentul a impus sancțiuni tot mai dure exporturilor rusești de petrol. Răspunsul Moscovei — și al intermediarilor interesați să ocolească aceste restricții — a fost construirea unei întregi flote de nave cisternă care operează în afara sistemului financiar occidental. Navele evită porturile din țările care respectă sancțiunile, nu mai sunt asigurate de companii europene sau americane și își schimbă periodic numele și pavilionul. Practica nu e nouă, dar s-a amplificat masiv după 2022.
Era și Lileo sunt exemple clare ale acestui mecanism. Faptul că Washingtonul le-a confiscat în timp ce navigau sub pavilion rusesc, după ce deja trecuseră printr-o zonă de blocadă, sugerează că autoritățile americane le-au monitorizat înainte de acțiunea din Venezuela, nu că le-au prins întâmplător. Și mai e ceva: GMS recunoaște că nici ei nu știau cu certitudine cine deține navele. Când cumpărătorul autorizat de un tribunal american nu poate identifica proprietarul real, înseamnă că structura de proprietate a fost deliberat ascunsă — prin firme de fațadă, registre incomplete sau schimbări rapide de pavilion.
Vânzarea la fier vechi, nu la licitație publică
Decizia Washingtonului de a vinde navele pentru demolare, nu de a le scoate la licitație pentru refolosire, are o logică proprie. O navă confiscată care intră din nou în circuitul comercial poate ajunge, teoretic, înapoi în aceleași rețele. Demolarea elimină acest risc și trimite un semnal clar: SUA nu vor să devină revânzători de infrastructură utilizată pentru eludarea sancțiunilor.
Cele două petroliere vor fi distruse în șantiere de fier vechi din India — destinația standard pentru navele cumpărate de GMS, unul dintre cei mai mari cumpărători mondiali de nave destinate demolării, cu operațiuni în șantierele din Bangladesh, India și Pakistan. Prețul de achiziție, nedivulgat, rămâne o necunoscută publică.
Soarta celorlalte nave confiscate, încă nesigură
SUA au abordat până la 10 petroliere în urma acțiunii din Venezuela, dar soarta restului de opt nu a fost anunțată oficial. O decizie privind aceste nave ar putea veni în lunile următoare, pe fondul negocierilor mai largi din jurul regimului de sancțiuni impus Rusiei și Venezuelei. Washingtonul nu a comunicat un calendar explicit.
Întrebarea care rămâne deschisă e mai adâncă decât soarta a două petroliere ruginite: dacă nici cumpărătorul autorizat de un tribunal american nu știe cine a deținut navele Era și Lileo, câte altele din flota-fantomă rusă operează astăzi cu aceeași impunitate, în plin ocean, fără să fi atras atenția nimănui?