De la 1 septembrie 2026, românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite vor putea cumula perioadele de contribuție din ambele țări pentru stabilirea dreptului la pensie. Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a confirmat oficial că procedurile tehnice și administrative au fost finalizate. Potrivit estimărilor Ministerului de Externe, sute de mii de persoane ar putea beneficia de această schimbare.
Acordul politic dintre România și SUA exista deja de câțiva ani. Problema nu era voința politică, ci birocrația: finalizarea procedurilor tehnice cu Departamentul de Stat american și cu reprezentanțele diplomatice ale celor două țări. Oana Țoiu a anunțat că această etapă a fost încheiată acum, ceea ce înseamnă că acordul capătă în sfârșit efecte concrete pentru oameni reali.
Ce înseamnă asta, pe înțelesul oricui: dacă ai lucrat zece ani în România și opt ani în SUA, poți aduna acei ani ca să dovedești că îndeplinești pragul minim de contribuție cerut de oricare dintre cele două sisteme de pensii. Fără acord, mulți români riscau să nu primească pensie nici în România, nici în America, pentru că nu atingeau minimul necesar în niciuna dintre țări luate separat. Era o capcană absurdă pentru oameni care munciseră toată viața.
Aici intervine o limitare importantă de știut. Cumularea funcționează doar pentru perioadele care nu se suprapun. Dacă ai lucrat simultan în România și în SUA, cei doi ani nu se adună dublu. Se iau în calcul strict perioadele distincte, realizate în momente diferite. Mecanismul e corect și previne abuzurile, dar trebuie înțeles de la început, ca nimeni să nu-și facă socoteli greșite.
Cine beneficiază concret de acordul România-SUA pentru pensii
Măsura privește direct mai multe categorii de persoane. În primul rând, românii aflați aproape de vârsta pensionării care au avut perioade de muncă în ambele țări și nu știau cu certitudine dacă vor primi ceva concret. Apoi, lucrătorii independenți, categoria „self-employed”, care de regulă au cel mai greu acces la beneficii sociale internaționale și care sunt menționați explicit în anunțul oficial.
Angajații companiilor care activează simultan în România și în Statele Unite reprezintă o altă categorie vizată. Oana Țoiu a subliniat că acordul sprijină mobilitatea acestor angajați: știind că anii lucrați în ambele țări vor fi recunoscuți, oamenii pot accepta mai ușor transferuri sau misiuni în celălalt stat fără să-și pericliteze drepturile la pensie. Acordul are relevanță și pentru tinerii care abia acum se gândesc la o carieră parțial în SUA — sistemele de pensii sunt construite pe decenii, iar regulile de la 30 de ani contează enorm la 65.
De ce a durat atât și ce loc ocupă acest acord
Acordurile bilaterale de securitate socială nu sunt o noutate pentru România. Țara are astfel de înțelegeri cu mai multe state europene, în special după integrarea în Uniunea Europeană, când recunoașterea reciprocă a perioadelor de contribuție a devenit regulă în spațiul comunitar. Cu SUA însă lucrurile au mers mai lent, pentru că America nu face parte din niciun sistem supranațional de coordonare a pensiilor și fiecare acord se negociază separat, bilateral, cu proceduri proprii.
Faptul că România a reușit să finalizeze acordul de securitate socială România-SUA cu cea mai mare putere economică din lume nu e puțin lucru, chiar dacă anunțul a ajuns la public discret, îngropat între alte știri.
Ce trebuie să facă românii vizați după 1 septembrie 2026
Practic, de la 1 septembrie 2026, românii interesați ar trebui să se adreseze Casei Naționale de Pensii Publice pentru a depune cereri care includ și perioadele lucrate în SUA. Detaliile procedurale, adică exact ce documente sunt necesare și cum se dovedesc perioadele de contribuție americane, nu au fost publicate încă oficial. Acesta e pasul următor de urmărit.
Un acord semnat e o victorie pe hârtie. Aplicarea lui reală depinde de cât de repede și de clar vor fi explicate procedurile concrete oamenilor care au nevoie de ele.
