Sorin Grindeanu a anunțat luni că PSD nu va vota actuala formă a legii salarizării unitare, blocând practic adoptarea unei reforme-cheie din PNRR. Miza concretă: aproximativ 700 de milioane de euro din fonduri europene pe care România nu le poate accesa fără această lege.
Să fie clar de la început: nu e o dispută tehnică despre coeficienți salariali. E o bătălie politică în care PSD — fără al cărui vot legea nu trece — îl pune pe Ilie Bolojan într-o poziție dificilă, la câteva luni de termenul-limită al PNRR: 31 august 2026.
PSD și sindicatele resping proiectul Guvernului
„PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea”, a declarat Grindeanu la conferința de presă de luni. Formularea e deliberat ambiguă, dar mesajul e precis: social-democrații cer rescrierea proiectului, nu amendamente marginale. Partidul a organizat deja consultări cu cinci confederații sindicale — Blocul Național Sindical, Cartel Alfa, CNSLR Frăția, CSDR și CSN Meridian. Sindicaliștii au criticat dur modul în care Ministerul Muncii a elaborat proiectul: nu au primit documentul complet, deși reforma afectează peste 1,3 milioane de angajați din sectorul bugetar.
Concret, ei susțin că în forma actuală aproximativ 40% dintre bugetari ar ajunge cu venituri mai mici decât acum. Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD va centraliza observațiile sindicatelor într-un set de amendamente. Printre problemele semnalate se numără și inechitățile din sistemul de educație, unde grilele salariale propuse ar crea diferențe greu de justificat între categorii similare de personal.
Impactul financiar și termenele PNRR
Detaliul care schimbă tot: costul estimat al legii a crescut. Calculul inițial al Guvernului era de aproximativ opt miliarde de lei. Ulterior, potrivit datelor prezentate de sindicate în cadrul discuțiilor, suma ar fi urcat la circa 12 miliarde de lei. O diferență de patru miliarde de lei între estimarea oficială și cifrele prezentate sindicatelor ridică o problemă serioasă de transparență — și explică de ce PSD invocă „lipsa documentelor transmise la timp”. Principiile reformei fuseseră agreate în mai de PSD, PNL, USR și UDMR, după discuții la Palatul Cotroceni. Acordul politic de principiu și votul pe o lege concretă sunt lucruri diferite, iar acum distanța dintre ele e evidentă.
Guvernul interimar nu are majoritate proprie în Parlament. Fără PSD, legea nu trece. Fără lege, România ratează un jalon PNRR și implicit accesul la cele 700 de milioane de euro. Termenul-limită al programului — august 2026 — nu mai lasă mult timp de negociere.
Ce propune PSD și ce urmează concret
Pe lângă blocajul la salarizare, Grindeanu a anunțat că PSD nu va susține nici varianta actuală a legii integrității dacă aceasta reduce atribuțiile Agenției Naționale de Integritate. Două legi blocate simultan înseamnă o negociere mult mai complicată. Soluția propusă e înființarea unei comisii parlamentare de criză, care să preia toate reformele restante din PNRR. A mai menționat blocaje acute: posturi vacante în spitalele pentru copii, atacuri cibernetice asupra sistemelor Agenției Naționale de Cadastru și riscul ca unii cumpărători de locuințe să plătească TVA de 21% în loc de 9% din cauza întârzierilor administrative.
Dacă citești între rânduri, PSD oferă o ieșire din criză — dar cu prețul său. Bolojan are acum o alegere neplăcută: renegociază legea salarizării cu PSD și sindicatele, cu riscul de a rata termenele PNRR, sau forțează o variantă pe care nu o poate trece prin Parlament fără voturile pe care tocmai i-a anunțat că nu le are. Termenul de 31 august 2026 se apropie. Iar cei 700 de milioane de euro nu așteaptă negocierile interne ale coaliției.
