Banca Națională a României le recomandă românilor să țină o sumă rezonabilă de bani cash acasă, ca rezervă pentru situații excepționale. Recomandarea vine după publicarea rezultatelor celor mai recente teste de reziliență cibernetică ale băncilor și după ce, pe 7 iulie 2026, Comitetul European pentru Risc Sistemic a emis un avertisment formal privind riscurile generate de inteligența artificială în sistemul financiar. Întrebarea firească: dacă totul e în regulă, de ce să ții cash acasă?
BNR spune că sistemul bancar românesc este stabil. Testele la stres cibernetic nu au identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile sunt pregătite, în general, să activeze planurile de continuitate dacă apare un incident informatic. Din 2024, băncile sistemice participă regulat la exerciții avansate care simulează atacuri reale. Și totuși recomandarea pentru numerar există. Răspunsul BNR e pragmatic: un incident cibernetic de amploare sau o pană de curent extinsă poate lăsa oamenii fără acces la bani pentru câteva ore sau chiar zile, iar numerarul devine atunci singura soluție pentru cumpărături esențiale.
Ce arată cifrele despre numerar în România
La finalul anului 2024, numerarul aflat în circulație ajunsese la 120,3 miliarde de lei. Gradul de disponibilitate era de aproximativ 98%, iar rețeaua de bancomate deservea circa 13,4 milioane de persoane — aproximativ 71% din populația rezidentă cu vârsta peste 15 ani. Toate localitățile urbane au cel puțin un bancomat, iar rețeaua din România este comparabilă ca densitate cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia.
Mediul rural rămâne o problemă reală: accesul la servicii bancare e încă inegal față de orașe. Iar 120 de miliarde de lei în circulație spune mult despre cât de adânc înrădăcinată rămâne preferința pentru bani fizici, chiar și după ani de creștere a plăților digitale.
Avertismentul european despre inteligența artificială și ce schimbă el
Pe 7 iulie 2026, Comitetul European pentru Risc Sistemic a publicat Avertismentul CERS/2026/3, care vizează riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. Documentul arată că aceste tehnologii pot crește viteza, amploarea și complexitatea atacurilor informatice, modificând profilul de risc al întregului sistem financiar european. BNR precizează că avertismentul are caracter preventiv și nu indică producerea unui incident iminent.
Logica din spate merită înțeleasă. Atacurile informatice clasice durau timp — infiltrarea unui sistem, escaladarea privilegiilor, extragerea datelor. Modelele avansate de inteligență artificială pot automatiza și accelera fiecare etapă, reducând dramatic intervalul dintre prima breșă și dauna efectivă. Băncile au astfel mai puțin timp să reacționeze, iar planurile de continuitate sunt puse sub o presiune pe care acum câțiva ani nu o anticipau.
Ce recomandă BNR concret și ce riscuri implică numerarul acasă
BNR nu îndeamnă la retragerea economiilor din bancă. Depozitele eligibile sunt garantate prin schema de garantare până la echivalentul a 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare instituție de credit. Economiile importante sunt mai bine protejate în sistemul bancar decât acasă. Recomandarea vizează o sumă rezonabilă — cât să acopere câteva zile de cheltuieli esențiale. Numerarul ținut acasă poate fi furat, pierdut sau distrus, nu e asigurat și nu beneficiază de nicio garanție legală dacă dispare.
BNR monitorizează riscurile cibernetice prin supravegherea băncilor, analiza incidentelor raportate și inspecții periodice, iar exercițiile de reziliență vor continua în 2026. Ceea ce ar trebui să rămână cu tine după ce citești asta nu e teama, ci o întrebare concretă: dacă mâine plățile electronice nu mai funcționează două zile, ai cu ce să cumperi pâine?