„Adoptarea acestor hotărâri ne pregătește pentru o situație posibilă pe care o putem avea în perioada următoare.” Premierul interimar Ilie Bolojan a spus-o fără înconjur joi, după ședința de Guvern.
România nu se află, deocamdată, în criză energetică. Dar statul tocmai și-a dat instrumentele legale să acționeze rapid dacă lucrurile se schimbă. Guvernul a adoptat joi planurile naționale de pregătire pentru situații de risc — cutremure, războaie, pandemii, secetă — și un mecanism concret de gestionare a crizei în sectorul energetic. Cel din urmă este cel care ar putea afecta, direct și rapid, zeci de companii mari din România.
Cum funcționează noul centru operativ național în energie
Mecanismul se bazează pe un centru operativ național în energie, o structură nouă care reunește reprezentanții principalilor producători și furnizori. Centrul va coordona operațiunile și va mandata Transelectrica să intervină atunci când datele din piață o vor impune. Nu e o structură de urgență simbolică — are autoritate reală să declanșeze restricții.
Concret, planul prevede că marile companii racordate la sistemul energetic național pot fi deconectate etapizat, pe tranșe. Vineri, Executivul urma să aprobe exact acele tranșe, adică lista ordonată a consumatorilor industriali care vor fi afectați primii. Transelectrica are obligația să notifice firmele vizate cu cel puțin 24 de ore înainte de orice restricție. E un preaviz scurt, dar există.
Populația și spitalele, excluse de la restricții
Bolojan a insistat pe o distincție care contează pentru cetățeni: „Locuințele personale, cetățenii nu vor fi limitați sau deconectați.” Consumatorii casnici sunt excluși de la orice restricție. La fel spitalele, sanatoriile, stațiile de alimentare cu gaze și țiței. Dacă sistemul intră în stres, sarcina cade exclusiv pe industrie, nu pe populație.
Guvernul nu a așteptat ca situația să se deterioreze. A ales să adopte cadrul legal acum, când nu e nevoie de el — tocmai pentru ca, dacă va fi nevoie, să poată acționa fără să piardă zile în proceduri. Bolojan a recunoscut public că cetățenii și firmele care au redus voluntar consumul seara au contribuit la menținerea echilibrului în rețea. Reducerea consumului de seară rămâne, în opinia premierului, cel mai simplu mod prin care criza poate fi evitată fără nicio restricție formală.
Ce urmează vineri și de ce contează lista tranșelor industriale
Riscul real vine din două direcții. România importă energie din țările vecine și depinde, în producția internă, de Centrala Nucleară de la Cernavodă. Premierul a menționat că lucrările de pe Dunăre urmăresc menținerea unui debit suficient pentru funcționarea Grupului II de la Cernavodă. Dacă debitul scade sub pragul critic sau dacă una dintre țările exportatoare are probleme proprii, scenariul de criză devine brusc plauzibil. Tot joi, Guvernul a aprobat și programul „Diaspora investește acasă”, cu un buget de 100 de milioane de euro finanțat prin Banca Europeană de Investiții — românii cu reședința în străinătate cel puțin nouă luni pot accesa un credit de maximum 200.000 de euro, cu un grant de 60% din valoarea acestuia.
Vineri este ziua care contează cel mai mult pentru sectorul industrial din această săptămână. Ședința de Guvern trebuia să aprobe lista exactă a tranșelor de consumatori vizați de posibilele restricții — ea stabilește, practic, cine este primul pe lista de deconectare dacă rețeaua intră în stres. Planul e gata. Întrebarea care rămâne deschisă: cât de aproape suntem, de fapt, de momentul în care el trebuie activat?