PSD depune săptămâna aceasta, în Senat, un proiect de lege care interzice închiderea oricărei capacități de producere a energiei electrice până când nu intră în funcțiune un substitut. Grindeanu îi cere premierului Bolojan să negocieze urgent la Bruxelles amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor pe cărbune. O lege simplă, zice Grindeanu. Dar în spatele ei stă o criză energetică pe care nimeni nu mai poate s-o ascundă.
România se află, în august 2026, într-o situație pe care specialiștii o avertizau de ani buni: termene europene ferme pentru ieșirea din cărbune, fără capacități alternative gata să preia producția. Termenul de 31 august, impus de Uniunea Europeană pentru oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune, prinde România nepregătită. Unitățile de la Rovinari, Turceni și Mintia produc împreună o parte semnificativă din energia de bază a țării, iar înlocuitorii — regenerabile, gaze, nuclear — nu acoperă încă golul.
Ce propune PSD concret: nicio centrală pe cărbune nu se închide fără înlocuitor
Sorin Grindeanu, liderul social-democraților, a anunțat luni că a solicitat convocarea de urgență a Biroului permanent al Senatului pentru introducerea proiectului pe agenda sesiunii extraordinare. „Am solicitat astăzi convocarea de urgență, la Senat, a unui Birou permanent pentru introducerea în sesiunea extraordinară a unui proiect de lege prin care România nu va mai închide nicio capacitate de producție a energiei până nu punem ceva în loc”, a declarat Grindeanu în conferința de presă.
Mesajul pentru premier a fost direct: „Îi cer public prim-ministrului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles și să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune.” Grindeanu și-a exprimat convingerea că legea va trece cu vot unanim în Parlament, argumentând că principiul — nu închizi ceva până nu deschizi altceva — este de bun simț, indiferent de criza în care ne-am afla.
Grindeanu atacă strategia pentru biodiversitate: ONG-uri finanțate public, implicare contestată
În aceeași conferință, Grindeanu a atacat frontal Strategia pentru conservarea biodiversității, un document care valorează, potrivit declarațiilor sale, aproximativ un miliard de euro din PNRR. Obiecția principală: strategia ar fi fost elaborată cu participarea unor ONG-uri de mediu care au primit în trecut bani publici pentru consultanță în protejarea păsărilor. „Ministerul Mediului a venit pe ultima sută de metri cu o strategie ce valorează cam 1 miliard de euro din PNRR. A lansat-o în transparență, nu credem că într-un moment foarte potrivit, când atenția tuturor era îndreptată spre alte probleme urgente”, a spus liderul PSD.
Grindeanu a ridicat și tema concretă a proiectelor blocate: USR a contestat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice, iar extinderea capacităților de la Cernavodă, discutată din 2024, rămâne în așteptare. Întrebarea pe care o pune liderul PSD — cum se mai construiesc autostrăzi prin arii protejate dacă strategia trece în forma actuală — nu are încă răspuns oficial.
Problema reală: o lege națională nu poate opri un termen european
Legea în sine e greu de contestat în Parlament, tocmai pentru că formularea ei e atât de largă. Nicio centrală nu se închide înainte să fie înlocuită — cine votează împotrivă își asumă public responsabilitatea pentru o eventuală criză de curent. Acesta e și miezul calculului politic al PSD. Problema reală e alta: Comisia Europeană nu acceptă amânări unilaterale prin lege națională. Termenele din Pactul Verde European sunt obligatorii, iar România riscă proceduri de infringement dacă nu respectă calendarul agreat.
Negocierea pe care Grindeanu o solicită de la Bolojan la Bruxelles ar fi, de fapt, singura cale legală prin care termenul de 31 august ar putea fi decalat — nu o lege votată la București. Senatul urmează să se pronunțe până vineri. Dacă proiectul trece, mingea ajunge la Guvern și, inevitabil, la Bruxelles: Bolojan va trebui să aleagă dacă merge la negocieri cu un mandat politic asumat sau lasă legea să intre în coliziune cu dreptul european. Ambele variante au un cost. România nu și-a permis să mai amâne această discuție, și tocmai de aceea nimeni nu s-a grăbit s-o poarte.