Premierul Ilie Bolojan a cerut marți populației și consumatorilor industriali să reducă voluntar consumul de energie între orele 20:00 și 23:00. Unitatea 1 de la Cernavodă e oprită din 27 iulie din cauza secetei, Unitatea 2 riscă același scenariu, iar România importă deja 1.700 MW în vârful de seară.
Cauza e una aparent banală, dar cu efecte grele: seceta a scăzut debitul Dunării la doar 1.600 de metri cubi pe secundă. Sub un anumit prag, pompele care alimentează circuitul de răcire al reactoarelor nu mai pot funcționa în siguranță. Oprirea nu e un accident — e o decizie tehnică, controlată. Cele două reactoare generau împreună aproximativ 1.300 MW, adică în jur de 20% din consumul zilnic al țării, estimat la circa 7.000 MW.
De ce intervalul 20-23 este cel mai vulnerabil
Ziua, sistemul rezistă. Producția fotovoltaică acoperă o parte semnificativă a cererii, iar capacitățile de stocare dezvoltate în ultimii ani amortizează șocul. Problema apare seara, când soarele nu mai produce nimic, vântul poate fi insuficient și stocarea are limite clare.
Bolojan a spus-o direct: „Din 7.000 de MW am importat cam 1.700 de MW seara.” Chiar și înainte de oprirea celui de-al doilea reactor, România importa deja un sfert din consumul de seară. Și mai e ceva: seceta nu afectează doar România. Cel puțin un grup energetic din Ungaria a fost deconectat din același motiv, ceea ce înseamnă că piața regională e mai tensionată decât de obicei. Când toată lumea caută să importe în același interval orar, prețul urcă și disponibilitatea scade.
Nuclearelectrica: Unitatea 2 rămâne pornită, dar fără termen garantat
Potrivit ultimelor informații transmise de Nuclearelectrica, Reactorul 2 de la Cernavodă va rămâne în funcțiune pentru moment. Oprirea controlată, programată inițial pentru 29 sau 30 iulie, a fost amânată — compania avertizează însă că „durata menținerii în funcțiune, în condiții de siguranță, nu poate fi apreciată.” Cu alte cuvinte, nu există o garanție pentru ziua de mâine.
Dacă și Unitatea 2 se oprește, deficitul ajunge la aproximativ 1.300 MW față de capacitatea normală. Bolojan a precizat că România va porni tot ce poate — producție pe gaz, fotovoltaic, stocare, eolian — și va recurge la importuri suplimentare. Apelul către populație nu e o restricție, ci o recomandare voluntară: evitați consumul mare între 20:00 și 23:00, fie că e vorba de mașini de spălat, aer condiționat la maxim sau utilaje industriale neeșențiale.
O criză gestionabilă acum, dar cu o factură veche în spate
Premierul a estimat că situația critică ar putea dura una sau două săptămâni, totul depinzând de evoluția nivelului Dunării. Dacă debitul crește, reactoarele pot fi repornite. Dacă seceta continuă, România rămâne vulnerabilă în fiecare seară.
Criza actuală nu e o surpriză tehnică, e o factură amânată. Bolojan însuși a recunoscut-o: „Acum vedem ce înseamnă să nu fi făcut investiții în această zonă de energie.” România nu a construit suficiente capacități de rezervă care să compenseze tocmai scenariul în care nuclearul iese temporar din ecuație. Fotovoltaicul și eolianul ajută, dar nu acoperă vârful de seară fără stocare masivă. Deocamdată nu se vorbește despre întreruperi forțate — rețeaua funcționează, importurile există. Dacă debitul Dunării nu revine la normal până la jumătatea lui august, discuția despre măsuri voluntare s-ar putea transforma rapid în una despre măsuri obligatorii. Asta e întrebarea pe care nimeni nu a pus-o oficial încă.
