Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pronunțarea pentru 6 august 2026 în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de tentativă de lovitură de stat. Întrebarea concretă la care magistrații trebuie să răspundă: judecata pe fond poate să înceapă sau nu?
Pe 5 august, toți inculpații din dosar s-au prezentat la ÎCCJ pentru judecarea contestației împotriva hotărârii Curții de Apel București. Curtea de Apel stabilise deja că procesul poate avansa spre faza de judecată. Georgescu și ceilalți inculpați au contestat acea decizie, iar Înalta Curte trebuie să spună ultimul cuvânt în această etapă procedurală.
Camera preliminară: ce se judecă de fapt la ÎCCJ
Ceea ce s-a judecat pe 5 august nu este procesul propriu-zis, ci o procedură numită cameră preliminară. Aceasta verifică dacă dosarul este legal constituit — dacă actele de urmărire penală sunt valide, dacă probele au fost strânse corect, dacă rechizitoriul respectă cerințele legale. Judecătorul de cameră preliminară nu se pronunță dacă inculpatul e vinovat sau nu, ci dacă dosarul poate fi trimis mai departe.
Curtea de Apel București spusese că da — dosarul trece. Georgescu și ceilalți au contestat această concluzie la ÎCCJ, care reprezintă ultima instanță în această etapă. Dacă ÎCCJ menține hotărârea, dosarul intră automat pe rolul completului care va judeca fondul. E o deosebire importantă pe care mulți o ratează: o decizie favorabilă mâine nu înseamnă că Georgescu e achitat — înseamnă că procesul abia urmează să înceapă cu adevărat.
Măsuri de securitate ridicate și contextul politic al dosarului
Autoritățile nu au lăsat nimic la voia întâmplării. Mai mulți agenți de jandarmi și autospeciale s-au deplasat în fața sediului Înaltei Curți, pe străzile din jur au fost instalate garduri metalice — o prezență vizibilă, menită să prevină orice incident în jurul unui dosar care a generat tensiuni publice considerabile. Horațiu Potra, liderul unui grup de mercenari și coinculpat în dosar, se află în arest la domiciliu, nu în arest preventiv, potrivit informațiilor anterioare.
Contextul politic din spatele dosarului nu poate fi ignorat. Călin Georgescu a fost candidatul cu cel mai spectaculos parcurs în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, ajungând pe primul loc cu o campanie construită aproape exclusiv pe rețele sociale. Ascensiunea sa a declanșat o serie de anchete privind finanțarea campaniei și, ulterior, a condus la deschiderea dosarului penal actual. Acuzațiile sunt grave prin natura lor: tentativa de lovitură de stat presupune, în dreptul penal român, acțiuni concrete de subminare sau răsturnare a ordinii constituționale, nu simple declarații politice controversate.
Ce se decide pe 6 august și ce urmează după
Procurorii sunt expliciți: au strâns suficiente dovezi pentru ca judecata de fond să înceapă în ceea ce îi privește pe Georgescu, Potra și ceilalți acuzați. Dacă ÎCCJ confirmă mâine hotărârea Curții de Apel, procesul pe fond poate porni în câteva săptămâni sau luni, în funcție de calendarul instanței. Dacă nu, dosarul suferă modificări procedurale care pot întârzia semnificativ judecata.
Indiferent de decizia de mâine, un lucru e cert: dosarul Călin Georgescu va fi unul lung. Procesele de această complexitate durează ani în România, iar sentința finală — vinovăție sau achitare — rămâne un orizont îndepărtat. Decizia de pe 6 august nu închide nimic. Deschide, eventual, un capitol nou — și abia atunci începe judecata adevărată.