Cătălin Botezatu a răspuns public acuzațiilor lansate de Eli Lăslean, care susținea că designerul s-ar fi folosit de brandul ei pentru a-și face reclamă. Răspunsul a venit ferm, dar calculat — și ridică o întrebare incomodă.
Totul a pornit de la o scrisoare deschisă semnată de Eli Lăslean, prin care aceasta acuza că denumirea unui brand înregistrat de Botezatu ar conține o sonoritate prea asemănătoare cu a brandului ei — Elis Colection Luxury, specializat în blănuri — și că această apropiere ar fi fost exploatată deliberat. Lăslean vorbea despre un fel de furt de identitate comercială. Botezatu nu a lăsat acuzația să treacă.
Brandul în cauză este înregistrat legal la OSIM
Primul punct pe care îl face Botezatu este unul juridic, nu emoțional. Brandul vizat de acuzații există în mod legal, înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci — OSIM — și funcționează transparent pe piață. Designerul subliniază că dreptul mărcilor comerciale nu se bazează pe impresii sau pe faptul că două denumiri sună vag asemănător, ci pe documente și pe deciziile instituțiilor competente.
„Este greu de înțeles cum un brand înregistrat legal la OSIM, care activează în mod transparent, ajunge să fie prezentat în spațiul public drept un caz de furt de identitate, doar pentru că denumirea conține o sonoritate asemănătoare. Dreptul mărcilor comerciale nu funcționează pe baza emoțiilor, a impresiilor sau a unui ochi înroșit peste noapte, ci pe baza legii, a documentelor și a deciziilor instituțiilor competente”, a spus Botezatu. Asta nu e o simplă replică de orgoliu. E un argument cu miez. În România, înregistrarea unei mărci la OSIM presupune exact un filtru de verificare a similarității cu mărci existente. Dacă brandul a trecut de această procedură, înseamnă că instituția competentă nu a găsit un conflict legal.
Întrebarea pe care Botezatu o lasă fără răspuns — intenționat
Cea mai tăioasă parte din mesajul lui Botezatu nu e indignarea, ci întrebarea. De ce acum? Brandul era prezent pe piață, vizibil, cunoscut. Dacă problema era atât de evidentă, de ce scrisoarea deschisă apare abia în august 2026?
„Dacă existența acestui brand era atât de evident problematică, de ce asemenea acuzații apar abia acum? De ce nu au fost formulate în momentul în care brandul era deja prezent în piață și cunoscut? Sunt întrebări firești, la care publicul are dreptul să reflecteze”, a scris designerul. Botezatu atrage atenția că implicarea numelui său într-o dispută de marcă comercială, fără dovezi publice clare, ridică o problemă de proporționalitate. Când invoci public o personalitate cunoscută și formulezi acuzații grave, responsabilitatea față de adevăr ar trebui să crească, nu să scadă, pe măsura notorietății celui acuzat.
Disputa de brand nu se rezolvă la televizor
Botezatu încheie cu o poziție pe care puțini o contestă în teorie, dar pe care mulți o ignoră în practică: litigiile privind mărcile comerciale au un loc firesc — instanțele și instituțiile specializate, nu studiourile TV sau rețelele sociale. „Acolo unde există dovezi, vorbește legea. Acolo unde lipsesc dovezile, rămân doar declarațiile”, spune el, în fraza care a circulat cel mai mult din tot mesajul.
Până acum, niciuna dintre părți nu a anunțat că a inițiat proceduri formale la OSIM sau în instanță. Deocamdată, disputa rămâne în spațiul public, acolo unde câștigă cel care vorbește mai convingător — nu neapărat cel care are dreptate.