Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprită în cel mult 48 de ore. Dunărea a atins pragul de minus 230 de centimetri, valoarea la care procedurile de operare impun scoaterea reactorului din funcțiune. Curentul electric produs de această unitate alimentează o parte semnificativă din consumul național.
Vara aceasta a adus o secetă hidrică fără precedent în ultimii ani pe cursul inferior al Dunării. Debitul fluviului la intrarea în țară a scăzut sub orice estimare rezonabilă, iar efectele nu s-au oprit la agricultură sau la navigație. Au ajuns direct în inima producției de energie a României.
Cum s-a ajuns la oprirea Unității 2 de la Cernavodă
Centrala nucleară de la Cernavodă folosește apa Dunării pentru răcirea reactoarelor. Când nivelul fluviului coboară sub un anumit prag, debitul disponibil nu mai garantează răcirea în parametri de siguranță, iar procedurile interne impun oprirea controlată a unității. Nu e o decizie discreționară — e o procedură tehnică automată, activată de un indicator fizic măsurat în timp real.
Pragul critic este minus 230 de centimetri față de cota de referință. Joi, 11 august 2026, acel nivel a fost atins. Sorin Rândașu, director pentru situații de urgență în cadrul Apelor Române, a confirmat public situația: „În momentul de față pot să vă informez că la Cernavodă a fost atins din nefericire pragul de minus 230. Asta înseamnă că Centrala Nucleară va intra în următoarele două zile în procedură de oprire. Nivelele pe zonă au scăzut cu încă 6 cm în ultimele ore, deci practic nu există aport din amonte.” Acel „nu există aport din amonte” spune tot. Dunărea nu primește suficientă apă nici din afluenții săi românești, nici din cursul superior al fluviului.
Cifrele care arată cât de gravă e situația
Rândașu a dat și prognoza pentru zilele următoare, iar ea nu lasă loc de optimism. Debitul estimat la Porțile de Fier 1 și 2 a coborât la aproximativ 1.370 de metri cubi pe secundă — sub pragul de 1.400 mc/s, considerat deja foarte scăzut. Oficialul a spus clar: „Fiecare metru cub pe secundă în momentul de față contează. Categoric nu am mai întâlnit astfel de valori negative, atât de reduse ale debitelor.”
Calculele inițiale porniseră de la un debit de 1.800 mc/s în zona Călărași, luând în calcul aportul râurilor interioare. Au fost revizuite la 1.700, apoi la 1.600 mc/s. Concret, la Cernavodă se estimează că vor ajunge debite sub 300 de metri cubi pe secundă în zilele care urmează. Prognoza Apelor Române indică un debit constant de aproximativ 1.400 mc/s până pe 17 august — cel puțin o săptămână fără nicio îmbunătățire reală.
Ce înseamnă oprirea pentru sistemul energetic al României
Unitatea 2 de la Cernavodă produce circa 700 de megawați. Scoaterea ei din funcțiune înseamnă un gol brusc în sistemul energetic național, într-o perioadă în care consumul de răcire al populației e la vârf de vară. Deficitul va trebui acoperit din alte surse — import, termocentrale, hidrocentrale — și toate au limitele lor în această vară secetoasă. Nu e un blackout iminent, dar presiunea pe rețea crește.
Oprirea va fi controlată și, teoretic, reversibilă de îndată ce Dunărea revine la cote care permit funcționarea. Data de 17 august e menționată ca un prim moment de evaluare, nu ca o promisiune de revenire. Rândașu a ales cuvântul „din nefericire” când a anunțat atingerea pragului. E un cuvânt mic pentru o situație mare: o centrală nucleară oprită de secetă, într-o vară care demonstrează că infrastructura critică a României nu e pregătită pentru ce aduce clima tot mai des.