„Situația economică este mai proastă decât se vede, pentru că deficitul este mult mai mare”, a declarat fostul premier Viorica Dăncilă, miercuri, în emisiunea „Subiectul Zilei”, moderată de Răzvan Dumitrescu. Dăncilă a mers mai departe și a propus o coaliție PSD-AUR ca singura formulă capabilă să formeze un guvern stabil.
Declarația nu e o simplă nemulțumire de opoziție. Contextul în care apare contează: România se află de luni bune în negocieri dificile pentru formarea unui guvern, iar clasa politică a fost mai ocupată cu orgoliile interne decât cu un program coerent de guvernare. Dăncilă a spus-o direct: „Unde este disputa pe un program cu măsuri pentru mediul privat și pentru diferitele domenii? Noi nu vedem decât o dispută bazată pe orgolii și frustrări.”
Acuzațiile privind criza ascunsă și mediul privat distrus
Fostul premier a acuzat și lipsa de transparență în privința finanțelor publice. Concret, ea susține că cetățenii nu știu câți bani au fost împrumutați, ce sume merg spre Ucraina și ce angajamente financiare și-a asumat statul. Sunt acuzații grave, chiar dacă nu au fost susținute cu cifre verificabile în cadrul emisiunii.
O parte importantă a discursului ei a vizat mediul privat. „Mediul privat este cel distrus, deși ar trebui să fie motorul economic al țării”, a spus ea, adăugând că ordinea a dispărut din mai toate domeniile și că oameni au ajuns în stradă. Dăncilă nu s-a limitat la critici — a construit un argument politic cu două brațe: mai întâi a demonstrat că actuala criză e reală și subapreciată, apoi a oferit soluția. Mișcarea seamănă cu o repoziționare politică, nu cu o simplă intervenție publică.
Argumentul cordonului sanitar eșuat
Un al doilea fir al intervenției sale a vizat strategia europeană de izolare a partidelor catalogate drept extremă dreapta. Dăncilă a susținut că această strategie a eșuat, invocând două exemple: ascensiunea Giorgiei Meloni în Italia, acum premier respectat la Bruxelles, și premierul Belgiei, provenit dintr-un partid considerat odinioară radical. „Acest cordon sanitar, pe care Germania l-a promovat pentru Parlamentul European, nu a funcționat”, a declarat ea.
Logica ei: dacă Europa a renunțat în practică la cordonul sanitar, nu mai are sens ca România să îl aplice față de AUR. Dăncilă nu e o voce marginală — a condus guvernul României între 2018 și 2019 și rămâne o figură cu greutate în structurile PSD, chiar dacă a pierdut șefia partidului în 2019. Detaliul care schimbă tot: ea nu vorbește ca un lider care negociază oficial, ci ca o voce din interior care testează apele public.
Coaliția PSD-AUR și ce se decide în săptămânile următoare
Cât de realistă e o coaliție PSD-AUR? Cele două partide au câștigat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din noiembrie 2024, dar diferențele de discurs au fost, până acum, un obstacol invocat de ambele tabere. Dăncilă a ales să ignore acest obstacol și să pună accent exclusiv pe criteriul aritmetic: „Sunt primele două partide.” Dacă negocierile actuale eșuează din nou, varianta PSD-AUR va reveni pe masă — nu ca opțiune exotică, ci ca singura aritmetică posibilă.
România are nevoie de un guvern investit cu majoritate parlamentară. Fiecare săptămână fără guvern stabil înseamnă cheltuieli publice menținute la niveluri provizorii, investiții blocate și o relație tensionată cu creditorii externi, inclusiv cu Fondul Monetar Internațional, cu care România are un acord de supraveghere activă. Dăncilă a spus astăzi ce liderii de azi ai PSD evită să recunoască public. Întrebarea e dacă vor putea face asta la nesfârșit.
