Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, joi, 6 august 2026, că dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de infracțiuni împotriva ordinii constituționale intră în faza de judecată. Rechizitoriul a trecut. Procesul pe fond începe oficial.
Hotărârea a venit după mai multe amânări cauzate de schimbarea completului de judecată și reluarea procedurilor din camera preliminară — o fază tehnică, dar deloc nesemnificativă. Camera preliminară nu judecă vinovăția, ci verifică dacă rechizitoriul a fost întocmit legal, dacă probele au fost strânse corect, dacă drepturile inculpaților au fost respectate. Faptul că ÎCCJ a confirmat totul fără obiecții înseamnă că apărarea nu a găsit nicio fisură procedurală suficient de solidă.
Ce acuzații poartă fiecare inculpat în dosar
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false în formă continuată. Acuzațiile nu sunt simbolice — prima dintre ele vizează direct coloana vertebrală a statului de drept. Horațiu Potra răspunde pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar și a regimului materiilor explozive. Fiul și nepotul său sunt inculpați și ei pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Potrivit anchetatorilor, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit în secret la un complex de echitație din Ciolpani. Acolo ar fi pus la punct un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să infiltreze protestele și să declanșeze acțiuni violente. Procurorii susțin că Potra ar fi coordonat un grup paramilitar de 21 de persoane care urma să ajungă în București.
Armele găsite în noaptea de 7 spre 8 decembrie, proba centrală a acuzării
Detaliul care schimbă tot: în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, la filtrele organizate de polițiști, în mașinile grupului au fost găsite arme albe, pistoale, spray-uri cu piper, materiale pirotehnice și alte obiecte periculoase. Nu mai vorbim de speculații sau de intenții vagi consemnate într-un dosar — există probe materiale ridicate în flagrant, iar ÎCCJ a considerat că acestea susțin trimiterea în judecată.
Există ceva important de înțeles despre cum funcționează de acum înainte. Procesul pe fond înseamnă că judecătorii vor analiza faptele propriu-zise, vor audia martori, vor examina probele și vor decide dacă acuzațiile se susțin dincolo de orice dubiu rezonabil. Până la sentință, Georgescu și ceilalți inculpați rămân prezumați nevinovați — asta nu e o formulă de politețe juridică, e un principiu cu consecințe reale în modul în care instanța tratează probele.
Ce urmează: un al doilea dosar și un proces care se va întinde pe ani
Călin Georgescu nu are un singur dosar pe rol. Separat de cel care tocmai a intrat în judecată, fostul candidat la prezidențiale este trimis în judecată și într-o a doua cauză, în care este acuzat de propagandă legionară și de promovarea publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Cele două dosare urmează trasee paralele, iar agenda instanțelor va fi densă.
Un proces de această anvergură — 22 de inculpați, acuzații de natură politico-militară, un volum considerabil de probe — nu se va încheia rapid. Termenele se pot întinde pe ani. Ceea ce s-a decis joi marchează un prag clar: statul român a ales să ducă această acuzație în fața judecătorilor, iar ÎCCJ a confirmat că are baza legală să o facă. Primul termen pe fond va indica ritmul procesual și disponibilitatea apărării de a contesta fiecare probă în parte — acela va fi momentul cu adevărat revelator.