De la 1 ianuarie 2026, proprietarii de locuințe din România plătesc impozite semnificativ mai mari. Creșterile ajung până la 80% față de anul anterior, deducerile pentru clădirile vechi au dispărut complet, iar singura facilitate rămasă este o bonificație de 10% pentru cei care plătesc integral până la 31 martie. Dacă nu știi cum se calculează suma pe care o datorezi, riști să fii luat prin surprindere.
Modificările au intrat în vigoare odată cu noile prevederi din Codul Fiscal, la articolul 457. Eliminarea deducerilor pentru vechimea clădirii — care puteau ajunge până la 50% din valoarea impozabilă — a fost cea mai dureroasă schimbare pentru proprietarii de imobile mai vechi. Practic, un apartament construit în anii ’70 sau ’80 nu mai beneficiază de nicio reducere legată de uzura fizică a clădirii.
Formula de calcul a impozitului pe locuință în 2026
Calculul pornește de la o valoare impozabilă de referință: 2.677 lei pe metru pătrat, valabilă pentru locuințele racordate la utilități. Această cifră se înmulțește cu suprafața construită desfășurată, cu un coeficient de corecție specific localității și cu cota de impozitare stabilită de consiliul local. Cota variază între 0,08% și 0,2%, în funcție de decizia autorității locale.
Un exemplu concret ajută să înțelegi cum funcționează în practică. Un apartament de 50 mp în zona C a unui municipiu de rang II, cu o cotă de 0,1%, se calculează astfel: 50 înmulțit cu 2.677 înmulțit cu 2,20 înmulțit cu 0,1%, ceea ce dă 294,47 lei pe an. Dacă proprietarul plătește integral până la 31 martie, bonificația de 10% aduce suma la aproximativ 265 lei pe an. Dacă dimensiunile exterioare nu pot fi măsurate direct, suprafața utilă se înmulțește cu un coeficient de transformare de 1,4 — același apartament ajunge atunci la 412 lei pe an, respectiv 371 lei cu bonificația.
Cum se stabilește coeficientul de corecție și cine plătește mai mult
Coeficientul de corecție reflectă rangul administrativ al localității și zona din interiorul ei. Capitala are rangul 0, municipiile de importanță națională rangul I, municipiile de importanță județeană rangul II, orașele rangul III, iar satele merg de la rangul IV la V. Cu cât rangul e mai mare și zona mai centrală, cu atât coeficientul crește — și odată cu el, impozitul. Pentru un municipiu de rang II, coeficienții sunt: 2,40 în zona centrală, 2,30 în cea semicentrală, 2,20 la periferie și 2,10 în zona marginală.
Există și o categorie aparte: clădirile rezidențiale cu o valoare impozabilă care depășește 2,5 milioane de lei suportă un impozit suplimentar de 0,9% calculat asupra diferenței față de acest prag. E o măsură care vizează proprietățile de lux, dar va fi resimțită de o categorie îngustă de proprietari.
Ce trebuie să faci până la finalul anului și ce riscă cei care întârzie
Termenul pentru plata integrală cu bonificație este 31 martie 2026. După această dată, impozitul se mai poate achita în rate, cu scadență finală la 30 septembrie 2026. Dacă suma rămâne neachitată după această dată, se aplică penalități de 1% pe lună, iar restanțele acumulate pot duce la declanșarea procedurii de executare silită — un risc real, nu o amenințare formală.
Cel mai sănătos lucru pe care îl poate face un proprietar acum este să verifice direct la primăria de care aparține atât cota de impozitare adoptată de consiliul local, cât și coeficientul de corecție aplicabil zonei sale. Aceste două variabile fac diferența dintre un calcul corect și o surpriză neplăcută la scadență. Bonificația de 10% este singura reducere reală disponibilă în 2026 — și are o fereastră de doar două luni.