„Patriotismul nu înseamnă să circuli înfășurat într-un drapel pe străzi sau să inventezi cântece populare și patriotice pentru un așa-zis erou care va salva România de ea însăși”, a spus Ion Iliescu în ultimul interviu acordat înainte de a fi spitalizat. Fostul președinte l-a numit pe Călin Georgescu „erou mesianic” și a condamnat valul suveranist într-un podcast cu fostul consilier prezidențial Ionuț Vulpescu, înregistrat cu câteva săptămâni înainte de internare.
Contextul în care a apărut interviul nu e unul oarecare. România tocmai traversase un prim tur al alegerilor prezidențiale anulat de Curtea Constituțională, Călin Georgescu devenise subiect de anchetă națională, iar tensiunea dintre direcția pro-europeană și valul suveranist atinsese un nivel greu de anticipat cu un an în urmă. Iliescu, la 94 de ani, a ales tocmai acest moment ca să vorbească. Și mai e ceva: pregătise și un mesaj scris pentru campania electorală din decembrie 2024, un mesaj pe care nu a mai apucat să îl publice după ce CCR a anulat primul tur.
Patriotism sau patriotardism — distincția pe care Iliescu o trasează dur
Miezul interviului stă în felul în care fostul președinte descompune noțiunea de patriotism. Nu o respinge, ci o revendică și o redefinește cu o precizie care contrastează puternic cu retorica suveranistă. „Patriotismul bun, corect, e cel în care profesioniștii sunt lăsați să își facă treaba, la momentul potrivit și la locul potrivit. Patriotismul e așadar o atitudine foarte tehnocrată în fața viitorului, pe care îl construiești lăsând talentele să se pronunțe”, a spus el.
Referirea la Călin Georgescu e indirectă, dar imposibil de ratat. „E și greșit, e și toxic să numești patriotism disperarea fanatică de a vota eroi mesianici care să facă din România o insulă, nu un partener european și proatlantic”, a continuat Iliescu. A mai adăugat că resentimentul față de cum arată România se transformă, odată la patru sau cinci ani, în voință politică. Faptul că un om cu patru mandate prezidențiale vorbește cu atâta claritate despre misticism politic, dacopatie și „geografie mistică” nu e un detaliu minor — și nu e confortabil pentru nicio tabără.
Mesajul care nu a mai ajuns la români
Iliescu pregătise un text pentru campania în care finaliștii erau Călin Georgescu și Elena Lasconi. Anularea primului tur de către CCR a blocat publicarea lui. Textul a apărut acum, odată cu interviul, și e mai direct decât ar fi lăsat să se aștepte reținerea cu care fostul șef de stat a spus că vrea „să facă un pas în spate” după încheierea mandatelor.
„Românii au de ales, prin votul lor, între a duce societatea în trecut sau în viitor. Nu există întotdeauna un candidat ideal de ales, dar mereu e de dat un vot pentru democrație”, scria el. A reamintit că în alegerile din 2000 a câștigat cu aproape șapte milioane de voturi, deși era catalogat drept „răul cel mai mic”. „Răul cel mai mic a adus libertatea cea mai mare, posibilă prin atitudinea pro-europeană și pro-atlantică”, a subliniat fostul președinte. Logica mesajului e clară și adresată direct: o alegere imperfectă nu e un motiv să votezi împotriva democrației.
Ce urmează după acest ultim mesaj public al lui Iliescu
„Cred în rațiune și raționalitate în politică. Sunt împotriva fanatismelor, extremismelor și iraționalului, ca om de stânga și ca fost Președinte al României. Politica nu e misticism, nici nu poate fi redusă la propagandă”, a încheiat Iliescu mesajul pregătit pentru români. Nicușor Dan a câștigat între timp alegerile prezidențiale, iar Iliescu l-a felicitat public.
Cu fostul președinte spitalizat și cu ancheta în jurul lui Călin Georgescu încă în desfășurare, acest interviu rămâne un document politic neobișnuit: un om aflat la capătul vieții publice care alege să spună lucruri pe care mulți le gândesc, dar puțini le rostesc cu numele de față. Dacă mesajul ar fi apărut la timp, în decembrie 2024, ar fi schimbat ceva din ecuația iernii trecute — e o întrebare la care nu mai există răspuns.
