Dmitri Medvedev a declarat marți, într-un interviu pentru agenția TASS, că Al Treilea Război Mondial poate izbucni în orice moment. Fostul președinte rus, azi vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a pus direct degetul pe rană: politica militară americană față de Iran.
Nu e prima dată când Medvedev lansează avertismente de acest tip. Fostul președinte a devenit, în ultimii ani, vocea cea mai abruptă a Moscovei în materie de amenințări la adresa Occidentului — un rol pe care pare să și-l asume cu o anumită plăcere retorică. Declarațiile sale sunt, de regulă, mai dure decât ale lui Putin și, tocmai de aceea, mai greu de ignorat complet.
Contextul imediat: escaladarea din Orientul Mijlociu
Interviul acordat TASS a venit pe fondul unui val de atacuri și reacții în lanț din Orientul Mijlociu, care au ridicat temperatura diplomatică la niveluri neobișnuite chiar și pentru o regiune obișnuită cu crize. Medvedev a vizat explicit acțiunile militare americane împotriva Iranului, pe care le-a numit „o greșeală gravă” — formulare care, venind de la Moscova, înseamnă mai mult decât o simplă dezaprobare diplomatică.
Ce a spus, concret, e că Al Treilea Război Mondial nu a început încă, dar că riscul este extrem de ridicat și că orice incident minor ar putea fi scânteia. Fraza asta merită citită cu atenție, nu aruncată la categoria „retorică obișnuită”. Istoria modernă confirmă că tocmai incidentele mici, prost gestionate, au declanșat conflicte mari.
Iranul și bomba nucleară — scenariul care îngrijorează cel mai tare
Medvedev a mers mai departe și a ridicat un subiect pe care mulți diplomați îl evită cu grijă: posibilitatea ca Iranul să accelereze programul nuclear ca răspuns direct la atacurile la care este supus. Logica pe care o invocă e simplă și greu de combătut — dacă un stat simte că supraviețuirea îi e amenințată, va căuta cel mai rapid mijloc de descurajare disponibil.
Programul nuclear iranian e un dosar deschis de decenii. Negocierile din cadrul acordului JCPOA, abandonat de SUA în 2018 sub administrația Trump și niciodată complet refăcut, au lăsat Iranul într-o zonă gri din care și-a extins, treptat, capacitățile de îmbogățire a uraniului. Experții în neproliferare nucleară estimează că Iranul ar putea produce suficient material pentru o armă nucleară în câteva luni, dacă ar decide asta. Medvedev a avertizat că efectele unui conflict nuclear ar fi „devastatoare, mult peste cele cunoscute în istorie”.
Ce urmează și de ce contează pentru noi
Moscova nu lansează avertismente de tipul acesta în gol. Ele servesc unui scop: să semnaleze că Rusia se consideră implicată în ecuație, chiar dacă nu direct în Orientul Mijlociu. Medvedev nu a vorbit doar despre un război convențional — a lăsat deschisă explicit ușa unui scenariu nuclear, un instrument de presiune diplomatică pe care Kremlinul îl folosește cu regularitate din februarie 2022 încoace.
Discuțiile din Consiliul de Securitate al ONU pe tema Orientului Mijlociu sunt programate să continue în zilele imediat următoare. Dacă atacurile din regiune nu se opresc, presiunea pentru o decizie politică majoră la Washington va crește rapid. Medvedev a mai vorbit. Lumea a mai auzit asta. Problema e că, de fiecare dată când cineva a spus că un conflict mare nu poate izbucni dintr-un incident minor, s-a înșelat.
