Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a respins luni seară amenințările Moscovei după ce România a expulzat un diplomat rus, invocând dovezi concrete: fragmente din drona doborâtă vineri pe teritoriul românesc pe care scrie, literal, „Made in Russia”. Zaharova avertizase că expulzarea va primi „răspunsul cuvenit”.
Drona a căzut pe teritoriul românesc vineri, 25 iulie 2026. Nu era prima: în intervalul 24–26 iulie, Armata Română a doborât trei drone care au intrat fără autorizație în spațiul aerian național. Toate trei, de tip Shahed — modelul folosit sistematic de Federația Rusă în războiul împotriva Ucrainei. Luni, 27 iulie, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat de urgență la sediul Ministerului Afacerilor Externe, din dispoziția ministrului Oana Țoiu, și pus față în față cu fragmentele recuperate. Ancheta Parchetului stabilise deja oficial că piesele provin din Rusia.
Și mai e ceva. Tot în cadrul acelei întâlniri, România i-a înmânat ambasadorului o Notă verbală prin care un membru al misiunii ruse la București a fost declarat inacceptabil, cu obligația de a părăsi țara în cinci zile. Ambasadorul român la Moscova a fost chemat, la rândul său, la București pentru consultări.
„Pe dronă scrie Made in Russia. E un teatru absurd”
Reacția Mariei Zaharova n-a întârziat. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că acuzațiile românești sunt „nefondate” și că „măsurile neprietenoase vor primi răspunsul cuvenit.” Formulă clasică de intimidare diplomatică, folosită de Moscova ori de câte ori se simte pusă în defensivă.
Miruță n-a lăsat asta fără răspuns. „România n-a venit și a spus: «Mi se pare că a fost o dronă rusească». România a venit cu rezultatele unei expertize, cu rezultatele unei anchete, cu produse din drona respectivă recuperată, pe care scrie Made in Russia. Și tu spui că nu e dronă rusească? Păi bun, dar ăsta e un teatru absurd”, a spus ministrul luni seară, la B1TV. Tonul e ferm, dar mai important e argumentul concret din spatele lui — nu o suspiciune, ci o piesă fizică, cu serie de fabricație, recuperată de pe teritoriul României.
Seria de fabricație care indică fabrica din Rusia
Miruță a mers mai departe decât o simplă replică politică. „Am reușit să trimitem la Ministerul de Externe dovada cu seria, number-ul, cu seria produsului care indică fabrica și lotul din Rusia unde a fost produsă această dronă. Dacă Vladimir Putin, dacă ambasadorul Rusiei nu cred aceste lucruri și spun că nu sunt ale lor, le dăm serial number-ul să se ducă în Rusia după ele și să vadă poarta fabricii pe care aceste produse au ieșit”, a adăugat ministrul.
Asta schimbă registrul față de incidentele anterioare cu drone în spațiul românesc, unde România ezitase adesea să atribuie explicit responsabilitatea Rusiei. De data aceasta, atribuirea e oficială, susținută de o anchetă a Parchetului și de dovezi materiale prezentate public. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că este „absolut inadmisibil și intolerabil” ca Federația Rusă să încalce spațiul aerian românesc — care este, deopotrivă, spațiu aerian NATO și al Uniunii Europene.
Cinci zile pentru diplomat și o întrebare fără răspuns pentru NATO
Diplomatorul expulzat are la dispoziție cinci zile să părăsească România. Moscova va răspunde, cel mai probabil, cu o măsură simetrică — expulzarea unui diplomat român de la Moscova. E procedura standard, iar România și-a asumat că va urma. Detaliul care schimbă tot în această poveste: România nu mai gestionează tăcut incidentele cu drone. Schimbarea de ton e vizibilă față de 2022–2023, când autoritățile ezitau să confirme chiar și căderea unor fragmente de drone.
Acum există anchetă penală, dovezi materiale cu serie de fabricație, convocare a ambasadorului și expulzare de diplomat — toate într-o singură zi. Întrebarea care rămâne nu e dacă Rusia va răspunde, ci dacă NATO va trata public incidentele din spațiul aerian românesc cu același grad de urgență cu care le tratează Varșovia sau Tallinnul.
