„Astăzi, când a devenit nota de plată pentru noi toți, ei se plimbă bine-mersi prin vacanțele lor exotice”, a scris Oana Gheorghiu, vicepremier demis, pe Facebook, în seara de 6 august 2026.
Mesajul a apărut în timp ce România atingea un consum de vârf de 7.700 MW — un nivel care a tensionat Sistemul Energetic Național. Gheorghiu a preluat un apel lansat anterior de premierul Ilie Bolojan și l-a amplificat pe propriile rețele sociale, cerând cetățenilor să amâne pentru câteva ore pornirea mașinilor de spălat, a uscătoarelor și a oricăror electrocasnice cu consum ridicat. Obiectivul declarat: o scădere de 400 MW, de la 7.700 la 7.300 MW.
De ce România a ajuns la 7.700 MW fără soluții de rezervă
Explicația dată de Gheorghiu este directă: țara nu a investit în capacități de stocare a energiei, spre deosebire de Bulgaria și alte state din regiune. Această absență face ca în perioadele de consum ridicat — veri caniculare, ierni geroase — sistemul să fie vulnerabil, fără rezerve tampon care să absoarbă vârfurile de cerere. „Realizările mari înseamnă uneori o mulțime de gesturi mici aduse împreună. Dacă fiecare dintre noi amână pentru câteva ore pornirea mașinii de spălat, a uscătorului sau a altor consumatori mari de energie, diferența va fi semnificativă”, a argumentat Gheorghiu.
Stocarea energiei la scară mare — prin baterii industriale, hidrocentrale cu pompaj sau alte tehnologii — costă enorm și se planifică pe zeci de ani. România a ratat mai multe ferestre de investiție în care fondurile europene ar fi putut acoperi o parte din costuri. Nu e o acuzație abstractă: programele operaționale din ultimii 15 ani au inclus linii dedicate infrastructurii energetice, cu rate de absorbție dezamăgitoare. Și mai e ceva — Gheorghiu nu a indicat nume concrete, dar a lăsat puțin loc de interpretare: „Responsabilitatea aparține multor oameni care s-au perindat de-a lungul timpului prin cele mai înalte funcții în stat. Niciunul nu a avut viziune și claritate pe tema securității energetice.”
Reacțiile și miza politică a unui apel tehnic
Apelul Oanei Gheorghiu nu a rămas un gest neutru de responsabilitate civică. Venind de la un vicepremier demis, care face parte dintr-o guvernare aflată ea însăși sub presiune critică, mesajul a fost primit cu scepticism în spațiul public. Unii comentatori au remarcat că a cere cetățenilor să amâne spălatul rufelor este o măsură de suprafață față de amploarea problemei structurale pe care chiar Gheorghiu o descrie.
Dacă lipsa capacităților de stocare e cauza, rufele nespălate nu rezolvă nimic pe termen lung — ele doar amână o problemă de sistem cu câteva ore. Aici intervine partea importantă: diferența dintre un apel de solidaritate și o politică energetică reală. Premierul Bolojan a anunțat, în aceeași zi, că Guvernul a aprobat planurile de pregătire pentru riscuri în sectorul energetic, fără ca detaliile complete să fie făcute publice până la momentul publicării acestui articol.
Ce urmează după apelul pentru reducerea consumului de energie
Planurile de pregătire aprobate de Guvern vor trebui să intre în dezbatere publică și să primească un calendar clar de implementare. Fără termene și fără finanțare garantată, ele rămân documente. Vara lui 2026 a scos la suprafață o vulnerabilitate pe care specialiștii în energie o semnalau de ani buni: România consumă mai mult decât poate produce și stoca în perioadele de vârf.
Soluția nu vine din mașini de spălat oprite la ora opt seara. Vine din miliarde de euro investite în infrastructură și din decizii politice luate cu un orizont de 20 de ani, nu cu unul de patru. Cine va face asta și când — aceasta e întrebarea pe care niciun apel de pe Facebook nu o poate ocoli.