Aproximativ 68.000 de români beneficiază acum de pensie anticipată, iar guvernul următor ar putea desființa complet această opțiune. Decizia nu s-a luat încă, dar presiunile bugetare sunt reale și nimeni nu garantează că sistemul rămâne neschimbat.
Pensia anticipată permite retragerea din activitate cu până la cinci ani înaintea vârstei standard. În 2026, vârsta de pensionare este 65 de ani pentru bărbați și 62 de ani și jumătate pentru femei. Cei care vor să iasă mai devreme trebuie să îndeplinească o condiție esențială: stagiul complet de cotizare, adică cel puțin 35 de ani pentru bărbați și 32 de ani și jumătate pentru femei în acest an, cu o creștere progresivă spre 35 de ani în anii următori.
Cine poate depune cerere acum
În mai 2026, pot solicita pensia anticipată bărbații care au împlinit 60 de ani și femeile care au atins 57 de ani și jumătate. Concret, bărbații născuți în mai 1966 și femeile născute în noiembrie 1968 se încadrează în această fereastră. Cererea se depune după încheierea activității profesionale, la casa teritorială de pensii de la domiciliu.
Procedura este clară, dar decizia în sine e departe de a fi simplă. Pensionarea anticipată vine cu un cost financiar direct și imediat: pensia lunară se reduce față de ce ar fi primit dacă persoana ar fi așteptat vârsta standard. Reducerea poate ajunge până la 24% din valoarea pensiei complete. Calculul ia în considerare câți ani se anticipează retragerea și dacă solicitantul a depășit stagiul minim obligatoriu.
Ce costă, de fapt, și pentru cine are sens
Detaliul care schimbă tot: un bărbat care iese cu cinci ani mai devreme și ar fi primit o pensie de 3.000 de lei primește, în schimb, aproximativ 2.280 de lei. Diferența de 720 de lei pe lună înseamnă aproape 8.650 de lei pe an. Pe zece ani, vorbim de o pierdere de peste 86.000 de lei. Suma nu este simbolică.
Există o logică în această alegere, chiar și cu penalizarea financiară. Pentru cineva care a lucrat toată viața în muncă fizică grea, agricultura intensivă sau alte meserii cu uzură corporală ridicată, pensionarea la 65 de ani poate fi imposibilă din punct de vedere medical. Aici pensia anticipată nu mai este un privilegiu, ci un mecanism de supraviețuire. Critica adusă acestui sistem, că scumpește excesiv finanțele publice, ignoră tocmai această realitate. Cei cu profesiuni mai puțin solicitante fizic fac, în schimb, un calcul diferit: veniturile din continuarea activității depășesc de regulă penalizarea aplicată.
Reforma care plutește în aer și ce urmează
Presiunile bugetare au împins oficialii să discute public despre eliminarea totală a pensiei anticipate. Propunerea a intrat în dezbatere, dar moțiunea de cenzură din mai 2026 a suspendat orice decizie concretă. Noua echipă guvernamentală va moșteni acest dosar și va trebui să aleagă: păstrează sistemul actual, îl reformează parțial sau îl desființează. Și mai e ceva: o eliminare completă ar afecta nu doar cei 68.000 de beneficiari actuali, ci și sutele de mii de persoane care plănuiesc să iasă anticipat în următorii ani, oameni care au construit decizii de carieră și planuri de familie pornind de la premisa că această opțiune va exista.
Nu există un calendar anunțat pentru această decizie. Totul depinde de configurația noului guvern și de urgența cu care va trata deficitul bugetar al sistemului de pensii. Dar orice persoană cu stagiul complet de cotizare și apropiată de pragul de vârstă ar trebui să calculeze acum, nu peste șase luni. Fereastra s-ar putea închide mai repede decât pare.
