Doi ani de îngheț. Atât au trecut de când pensiile românilor nu s-au mai mișcat, deși legea spunea altceva. Acum circulă un scenariu concret: indexare cu 12% de la 1 ianuarie 2027. Suma care lipsește din buzunare, între timp, se ridică la aproximativ 600 de lei.
Valoarea punctului de referință a rămas blocată la 81 de lei. Conform legislației, ar fi trebuit să urce la 91 de lei în 2025 și la 98 de lei în 2026. N-a urcat. Motivul oficial a fost deficitul bugetar, care a impus tăieri și amânări pe toată linia. Pensionarii au plătit prețul acestei austerități fără să fie întrebați, iar pierderile cumulate s-au transformat tăcut în facturi mai mari, medicamente la care se mai renunță, vacanțe care nu mai există.
Deficitul a scăzut, fereastra s-a deschis — dar nu pentru mult timp
Deficitul bugetar a scăzut în 2026 cu 32 de miliarde de lei față de anul anterior, a anunțat ministrul de finanțe Alexandru Nazare. Asta deschide, cel puțin teoretic, o fereastră pentru creșteri. Fereastră — nu garanție. Scenariul de 12% nu e un anunț oficial, ci un calcul care circulă în mediul politic și economic. Pentru a-l aplica integral ar fi nevoie de aproximativ 12 miliarde de lei suplimentar față de bugetul actual al pensiilor, care se ridică la circa 158,7 miliarde de lei.
Proiecțiile indică o creștere spre 170 de miliarde în 2027 și 180 de miliarde în 2028 — dar aceste cifre nu înseamnă automat că diferența merge la pensionari. Există și scenariul mai puțin optimist: o creștere sub 10%, dacă bugetul nu permite aplicarea integrală. Surse politice susțin că indexarea ar putea deveni o condiție pentru susținerea viitorului guvern. Cu alte cuvinte, pensionarii riscă să fie din nou monedă de schimb în negocieri politice — ceea ce nu e nou, dar nu devine mai puțin iritant prin repetiție.
Detaliul care contează: pensiile se plătesc parțial din împrumuturi
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a spus-o direct: „Legat de pensii, nu spune nimeni că nu vor fi resurse. Nimeni n-a spus că la anul pensiile nu se vor indexa. Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%, cum a fost ultima dată. Sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare.”
Asta e miezul problemei. Pensiile se plătesc acum parțial din împrumuturi. Nu e un secret, dar nu se spune suficient de tare. Orice majorare viitoare e pusă pe o fundație șubredă atât timp cât contribuțiile la bugetul de pensii nu acoperă integral cheltuielile. Concret, dacă procentul de 12% s-ar aplica, o pensie de 1.281 de lei ar crește cu 165 de lei, ajungând la 1.446 de lei. O pensie de 2.000 de lei ar deveni 2.240 de lei. La 3.000 de lei, plusul ar fi 360 de lei, iar la 4.000 de lei — 480 de lei lunar în cont. Nu sunt sume spectaculoase, dar pentru un pensionar cu venituri mici, 165 de lei înseamnă o lună de medicamente. Nu e retorică — e aritmetică.
Ce urmează și de ce contează calendarul din toamnă
Decizia finală privind procentul de indexare a pensiilor depinde de două lucruri care vor deveni clare în a doua jumătate a lui 2026: execuția bugetară și configurația politică a viitorului guvern. Fără unul dintre ele, scenariul de 12% rămâne pe hârtie. La ultima recalculare, creșterea medie a fost de 520 de lei — ceea ce arată că sistemul poate genera salturi reale când există voință și resurse. Problema e că acum nu e clar dacă există nici una, nici celelalte.
Pensionarii ar face bine să urmărească execuția bugetară din toamnă — nu declarațiile politice, ci cifrele reale. Acolo se va vedea dacă 12% e un angajament sau un număr aruncat înainte de alegeri.
