Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că CASS-ul reținut din pensiile de peste 3.000 de lei va fi eliminat. Măsura face parte dintr-un pachet social care include și reluarea indexării din 2027 și ajutoare compensatorii pentru 2,8 milioane de pensionari. Costul total estimat: 2,3 miliarde de lei.
Pensionarii români cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc CASS din octombrie 2023, când statul a reintrodus această contribuție printr-o ordonanță de urgență adoptată sub presiunea deficitului bugetar. Contribuția se calculează la 10% din suma care depășește pragul — nu din întreaga pensie. Pentru un pensionar cu 4.000 de lei, asta înseamnă 100 de lei reținuți lunar. Nu e o sumă enormă în cifre absolute, dar pe fondul pensiilor înghețate doi ani la rând, fiecare leu a contat. Pensiile au rămas neschimbate în 2025 și 2026, fără nicio indexare, în timp ce prețurile au continuat să crească.
Detaliul care contează: ce cuprinde pachetul anunțat de Manole
Ministrul a precizat că pachetul social are trei componente: eliminarea CASS la pensii, reluarea indexării din ianuarie 2027 și sume compensatorii pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri reduse. Impactul financiar total estimat de minister este de 2,3 miliarde de lei — o cifră semnificativă, dar încă nedublată de acte normative adoptate.
„Intenționăm să renunțăm la CASS-ul aplicat veniturilor din pensii”, a declarat Florin Manole. Formularea e importantă: „intenționăm” nu înseamnă „am aprobat”. Până acum, niciuna dintre cele trei măsuri nu se regăsește într-un proiect de lege publicat oficial. Și mai e ceva: indexarea din 2027 ar trebui să urmeze formula clasică — inflație plus o cotă din creșterea salariilor. Mecanismul a mai fost suspendat o dată, prin ordonanță, fără prea mult zgomot public. Nimic nu garantează că nu se poate repeta.
De ce eliminarea CASS la pensii e corectă ca principiu
Un pensionar nu mai cotizează activ la sistemul de sănătate. Contribuția lui la sistemul public e deja plătită de zeci de ani prin CASS reținut din salariu în perioada activă. A-l taxa din nou la pensie e, cel puțin, discutabil ca principiu — și mulți economiști au spus-o deschis în ultimii doi ani. Presiunea politică e și ea reală: aproape cinci milioane de pensionari votează, iar promisiunile sociale au greutate electorală dovedită.
Problema e că distanța dintre un anunț ministerial și o lege promulgată în Monitorul Oficial poate fi uriașă. Pachetul cu cele 2,3 miliarde de lei trebuie finanțat de undeva — fie din reducerea altor cheltuieli, fie dintr-o creștere de venituri bugetare, fie din deficit. Cu un deficit bugetar deja sub presiunea condițiilor impuse de Comisia Europeană, marja de manevră e strâmtă.
Ce urmează concret și la ce să fii atent
Ministerul Muncii trebuie să depună un proiect de lege sau o ordonanță de urgență până cel târziu în toamnă, dacă vrea ca eliminarea CASS la pensii să prindă în bugetul anului 2027 alături de indexare. Calendarul parlamentar lasă o fereastră îngustă, iar negocierile pe buget încep de obicei în octombrie.
Pensionarii care depășesc pragul de 3.000 de lei ar face bine să nu includă acești bani în calculele lunare până când o lege nu e publicată oficial. Anunțurile bune au un obicei prost în România: se repetă de câteva ori înainte să devină realitate — dacă ajung.