Comisia Europeană a aprobat recuperarea a 350,7 milioane de euro din fondurile PNRR inițial suspendate, însă România pierde definitiv 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate sau implementate incomplet. Decizia finală privind cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență confirmă un bilanț mixt pentru autoritățile de la București, după ce Bruxelles a identificat probleme grave în sectoarele cheie ale economiei.
Cererea fusese depusă încă din decembrie 2023, dar Comisia Europeană a suspendat ulterior o parte dintre fonduri, considerând că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite corespunzător. România a avut la dispoziție o perioadă suplimentară pentru corectarea problemelor și transmiterea unor justificări, perioada în care autoritățile au încercat să remedieze jaloanele blocate. Evaluarea finală arată însă că patru jaloane importante au rămas problematice chiar și după acest termen de remediere.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că una dintre reușitele majore rămâne dosarul pensiilor speciale. „Din cele 231 milioane de euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane de euro”, a declarat ministrul. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate însă în zona companiilor de stat din energie și transporturi, unde Bruxelles a constatat probleme grave legate de transparență, profesionalism și conflicte de interese. În sectorul energetic, Comisia Europeană a criticat procedurile de selecție și numirile în consiliile de administrație, invocând numiri politice, proceduri neclare și criterii aplicate incorect.
Pîslaru a criticat dur modul în care clasa politică a gestionat reformele asumate prin PNRR. „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de partid în conducerea companiilor de stat”, a afirmat ministrul. Pentru jaloanele din energia fiind problematic implementate, România a pierdut 180 de milioane de euro. Situația este similară și în cazul companiilor de stat din transporturi, unde au fost identificate probleme privind finalizarea procedurilor și respectarea standardelor europene.
Numiri politice și lipsă de profesionalism în companii de stat
România este departe de a-și încheia obligațiile asumate prin PNRR. Până acum, țara a depășit jumătate din jaloanele asumate până la sfârșitul anului 2024, dar presiunea pentru implementarea corectă a reformelor rămâne ridicată. Precedentele pierderi de fonduri datorită neîndeplinirii condițiilor au pus autoritățile în poziție dificilă, în timp ce Bruxelles și-a întărit monitorizarea asupra reformelor promise.
Ministrul consideră că lipsa reformelor reale și menținerea influenței politice în companiile de stat vor determina pierderi continue dacă jaloanele asumate nu vor fi implementate rapid și în conformitate cu cerințele Comisiei Europene. România riscă să piardă în continuare sume importante din tranșele viitoare ale PNRR dacă nu va demonstra o reală deconectare a numirilor în instituții de la criteriile politice.