„A fost cea mai înfricoșătoare noapte din viața mea”, a spus Eleonora Belei, 30 de ani, rezidentă din cartierul Lukianivska al Kievului, duminică dimineață. Rusia a lansat în noaptea de 19 iulie unul dintre cele mai mari atacuri balistice asupra capitalei ucrainene de la începutul războiului: cel puțin o persoană a murit, 17 au fost rănite, iar primele explozii s-au auzit în jurul orei 1:30 noaptea.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a trimis 125 de drone de atac, 25 de rachete balistice, 10 rachete hipersonice Zirkon și alte șase rachete — majoritatea îndreptate spre Kiev. Președintele Volodimir Zelenski a descris atacul ca unul dintre „cele mai mari atacuri cu rachete balistice ale Rusiei asupra Kievului”.
Dimensiunea atacului asupra Kievului și de ce e diferit față de altele
Combinația folosită de Rusia nu e întâmplătoare. Rachetele balistice coboară cu viteză mult mai mare decât dronele sau rachetele de croazieră, iar sistemele de apărare antiaeriană au o fereastră de reacție extrem de îngustă. Rachetele Zirkon, cu viteze de până la Mach 9, rămân printre cele mai dificile ținte pentru orice sistem de apărare existent în prezent. Începând din iunie, capitala ucraineană a intrat într-un tipar de atacuri frecvente, cu armament din ce în ce mai greu de interceptat, îndreptate deliberat spre zone rezidențiale.
Cartierul Lukianivska, în nord-vestul centrului Kievului, a fost printre cele mai afectate. „Acest cartier a fost atacat aproape în fiecare lună anul acesta, dar a fost prima dată când bombele au căzut atât de aproape”, a adăugat Eleonora Belei. Și mai e ceva: atacul de duminică nu a venit din senin.
Contextul direct: escaladarea din ultimele 24 de ore
Cu o zi înainte, Ucraina lansase drone împotriva a două centre logistice din Rusia, soldate cu cel puțin opt morți, potrivit autorităților ruse. Un depozit de petrol din regiunea Moscovei a luat foc, ducând la evacuarea unei maternități. Atacul masiv asupra Kievului a urmat la mai puțin de 24 de ore — o reacție care se înscrie în logica violenței de represalii ce a dominat ultimele luni ale conflictului.
Privind tabloul ultimei săptămâni, cifrele spun totul: Rusia a folosit aproximativ 1.450 de drone de atac, peste 1.640 de bombe aeriene ghidate și 99 de rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei în șapte zile. Dincolo de Kiev, oameni au fost răniți în regiunile Odesa și Zaporijia, pagube materiale au fost înregistrate în Sumi și Cernihiv, iar în ultima săptămână au mai fost lovite regiunile Vinița, Dnipro, Donețk, Jitomir, Kirovohrad, Mykolaiv, Poltava, Harkov, Herson și Cerkași.
Reacțiile
Zelenski a postat pe rețelele sociale imagini și cifre imediat după atac, menținând presiunea pe aliații occidentali pentru mai multe sisteme de apărare antiaeriană. Anton Gerașcenko, fost consilier al ministerului de interne ucrainean, a distribuit un filmuleț din Lukianivska filmat la câteva ore după bombardament: piața din cartier era deja redeschisă, oamenii cumpărau și vindeau ca în orice dimineață obișnuită. „Inima îmi plânge pentru ce trebuie să trăiască oamenii noștri”, a scris el.
Detaliul care schimbă tot: în timp ce Ucraina prezintă rezistența civilă drept semn de forță morală, realitatea practică e că sistemele de apărare antiaeriană nu au reușit să intercepteze toate proiectilele atacului din 19 iulie. Fiecare rachetă Zirkon care trece de ecranul de apărare consumă și credibilitatea argumentului că Kievul poate ține piept fără livrări urgente de noi sisteme Patriot și NASAMS.
Ce urmează după atacul balistic asupra Kievului
Consiliul de Securitate al ONU urmează să discute situația din Ucraina în sesiunea programată pentru această săptămână. Zelenski a cerut din nou livrări suplimentare de sisteme de apărare antiaeriană, iar decizia aliaților occidentali — cât și cât de repede — va determina dacă Kievul poate ține piept unui ritm de atac care consumă muniția de intercepție mai repede decât poate fi înlocuită.
Până atunci, oamenii din Lukianivska își repară ferestrele și se duc la piață. Nu pentru că nu le e frică, ci pentru că nu au altă opțiune.
