Peste 4,5 milioane de pensionari din România ar putea primi lunar tichete de masă în valoare de 300 de lei, dacă un proiect de lege aflat în dezbatere la Parlament trece de vot. Bonurile ar fi distribuite automat, odată cu pensia. Dar există o condiție care îi poate surprinde pe mulți.
Concret, 4.537.000 de pensionari înregistrați la Casa Națională de Pensii Publice și la casele de pensii sectoriale ar intra în sfera de aplicare a legii. Suma de 300 de lei lunar nu vine dintr-un tichet unic, ci din mai multe bonuri valorice, fiecare cu valoarea minimă prevăzută de lege: 15,09 lei. Același prag aplicat în prezent tichetelor de masă acordate angajaților.
Cum funcționează tichetele de masă pentru pensionari
Mecanismul propus copiază modelul deja existent în piața muncii. Angajații care primesc tichete de masă le folosesc la magazine partenere, exclusiv pentru produse alimentare. Pensionarii ar funcționa după aceeași regulă: bonurile sunt nominale, nu se pot transfera, nu pot fi revândute și expiră în 30 de zile de la emitere. Magazinele partenere ar trebui să respecte aceleași reguli ca în cazul salariaților.
Distribuirea ar urma să se facă fără birocrație suplimentară. Pensionarii nu depun cereri, nu completează formulare. Tichetele ajung automat, fie în format fizic, fie electronic, în funcție de infrastructura casei de pensii. Pentru mediul rural, unde accesul la soluții digitale e limitat, varianta tipărită rămâne probabilă. Proiectul acoperă nu doar pensionarii din sistemul public obișnuit, ci și pe cei din agricultură și din alte sisteme speciale.
Condiția care schimbă calculul pentru mulți pensionari
Proiectul prevede o condiție care poate părea, la prima vedere, un detaliu tehnic, dar care afectează direct stilul de viață al multor pensionari: cei care aleg tichetele de masă nu mai beneficiază de transport gratuit cu trenul. Inițiatorii explică în expunerea de motive că „biletele de valoare neutilizate pe parcursul anului de către pensionarii din sistemul public de pensii pot fi compensate prin acordarea tichetelor de masă.” Cu alte cuvinte, statul nu oferă ambele facilități în același timp.
Asta ridică o întrebare practică pentru pensionarii care circulă frecvent cu trenul, mai ales cei din orașe mici sau cei care vizitează familia. Pentru ei, transportul gratuit poate valora mai mult decât 300 de lei lunar în bonuri alimentare. Pentru cei care nu folosesc trenul deloc, alegerea e simplă.
Ce șanse are proiectul și când ar putea intra în vigoare
Finanțarea vine de la bugetul de stat, dar proiectul nu specifică suma totală necesară. Un calcul simplu: 4,5 milioane de beneficiari înmulțiți cu 300 de lei lunar înseamnă circa 1,35 miliarde de lei pe lună, adică peste 16 miliarde de lei pe an. Absența acestei cifre din textul proiectului e un semn că inițiativa e încă în fază embrionară. Parlamentul a votat în trecut legi fără sursă de finanțare clară, iar acestea fie au fost blocate de Curtea Constituțională, fie au rămas fără aplicare.
Proiectul trebuie adoptat de ambele camere ale Parlamentului și promulgat de președinte — calendarul nu e precizat în text. Dacă legea trece, e un sprijin real pentru pensionarii cu venituri mici, care cheltuiesc cea mai mare parte a pensiei pe mâncare. Dacă nu trece, va rămâne un subiect de campanie. Urmăriți evoluția proiectului pe site-ul Camerei Deputaților și în Monitorul Oficial — acolo veți vedea dacă propunerea avansează sau se oprește în comisie. Diferența dintre cele două variante o fac câteva luni și voința politică din Parlament.
