Din 2 august, dacă o firmă îți trimite un e-mail scris de un program AI sau dacă vorbești cu un asistent virtual fără să știi că e robot, compania respectivă încalcă legea europeană. Noile obligații din Legea AI a Uniunii Europene intră în vigoare și schimbă regulile pentru orice afacere care folosește inteligența artificială în comunicare. Întrebarea pe care puțini și-o pun: cine va respecta cu adevărat aceste reguli?
Până acum, utilizatorul nu avea niciun drept garantat să știe cu cine sau cu ce interacționează online. Chatbot-uri sofisticate răspundeau la reclamații, scriau oferte comerciale și purtau conversații despre sănătate sau finanțe, fără nicio mențiune că sunt programe, nu oameni. Comisia Europeană a decis că această zonă gri trebuie eliminată, iar răspunsul legislativ se numește AI Act — regulamentul care a intrat în vigoare în etape, cu cele mai concrete obligații de transparență devenind aplicabile de la 2 august 2025.
Ce trebuie marcat și ce rămâne în afara regulii
Legea vizează două categorii distincte. Prima: furnizorii de servicii AI — platformele care dezvoltă și oferă modele generative, precum ChatGPT sau Gemini. A doua: operatorii, adică firmele care integrează aceste modele în propriile servicii — de la magazinul online care folosește AI pentru suportul clienți, la agenția de marketing care produce conținut automat pentru zeci de branduri.
Concret, vor trebui marcate clar: chatbot-urile și asistenții virtuali, textele generate integral de AI, materialele deepfake și orice conținut legat de alegeri sau subiecte de interes public major. Excepțiile există și sunt logice: un text scris de un om, apoi corectat gramatical cu un instrument AI, nu intră sub incidența regulii. Nici un e-mail în care AI a sugerat reformularea unui paragraf. Linia de demarcație e între generare și asistare.
Detaliul care contează
Un antreprenor care folosește AI zilnic pentru a produce conținut pentru clienții săi a rezumat bine situația: „Această tehnologie mi-a permis să devin mai productiv, să elimin erorile umane și să gestionez un număr mai mare de clienți.” A adăugat că a renunțat la unii angajați după ce a început să folosească inteligența artificială. Pentru el, noile reglementări sunt binevenite — mai multă transparență înseamnă mai multă încredere în produsul pe care îl livrează clienților.
Și mai e ceva. Obligativitatea marcajului nu rezolvă automat problema înțelegerii lui. Un banner care spune „conținut generat de AI” funcționează dacă utilizatorul știe ce înseamnă asta și dacă îl citește. Studiile europene arată că persoanele de peste 55 de ani au cele mai mari dificultăți în a recunoaște când interacționează cu un sistem automatizat — tocmai publicul care se bazează cel mai mult pe servicii de relații cu clienții telefonice sau prin chat.
Riscul nu e mic. Dacă oamenii primesc notificări pe care nu le înțeleg sau le ignoră, transparența devine formală, nu reală. Există și un fenomen mai subtil: pe măsură ce muzica, imaginile și textele generate de AI devin indistinguizabile de cele create de oameni, publicul poate ajunge să nu mai aibă încredere nici în conținutul autentic. Eticheta obligatorie ajută, dar nu e soluție completă.
Biroul de Asistență și ce urmează pentru firme
Pentru a nu lăsa companiile să navigheze singure prin noua legislație, Comisia Europeană înființează Biroul de Asistență pentru Legea AI — un centru de informare destinat organizațiilor care au nevoie de îndrumare în aplicarea regulamentului. Nu e un organism de control, ci un punct de sprijin.
Firmele care nu se conformează până la 2 august riscă sancțiuni administrative, cu amenzi care pot urca, în cazurile grave, până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală, conform AI Act. Autoritățile naționale de supraveghere din fiecare stat membru sunt responsabile cu aplicarea regulilor — în România, cadrul instituțional e încă în formare. Legea e scrisă. Aplicarea ei e o cu totul altă poveste.
