Un al doilea bebeluș a murit în așteptarea unui loc la secția ATI Nou-Născuți a Spitalului Marie Curie din București. Copilul trebuia operat și urma să fie stabilizat la București, dar până s-a eliberat un pat, era prea târziu. Cazul a fost consemnat pe „lista rușinii”, documentul întocmit de medicii secției pentru a ține evidența copiilor din țară care mor fără să ajungă la un loc de terapie intensivă.
Secțiile de terapie intensivă neonatală și pediatrică funcționează cu personal redus sever față de nevoile reale. Când numărul de asistenți medicali scade sub pragul minim de siguranță, spitalele sunt nevoite să închidă paturi — nu din lipsă de spațiu fizic sau de echipamente, ci pur și simplu pentru că nu există cine să monitorizeze pacienții. La Marie Curie, această situație s-a agravat vizibil în 2026 față de anii anteriori.
Ce spun managerul și medicii de la Marie Curie
„Nu am putut înlocui nici pe cei care au plecat anul ăsta. Anul trecut a fost tot ceva rău, dar nu atât de dezastruos ca anul ăsta”, a declarat managerul Spitalului Marie Curie, Daniel Buzatu. Medicul șef al secției ATI Nou-Născuți, conf. dr. Cătălin Cîrstoveanu, a spus că și-a dorit să închidă lista, dar că nu mai are aceeași speranță.
Opt asistente ar urma să fie angajate la secția de Terapie Intensivă, după deblocarea a 22 de posturi. Managerul spitalului a cerut însă deblocarea a peste 150 de posturi de medici și asistenți — pentru că deficitul nu afectează doar ATI-ul, ci mai multe secții simultan. Personalul care a rămas lucrează în condiții epuizante. „Ne-am folosit de voluntari, am lucrat ture suplimentare. Vin în cascadă toate consecințele”, a spus Violeta Băbeică, asistent medical ATI Chirurgie Cardiovasculară la Marie Curie.
Deficitul de personal depășește 50.000 de posturi la nivel național
Criza nu este specifică unui singur spital. Federația Sanitas întocmește în acest moment o listă centralizată cu deficitul de personal din toate spitalele din România. Potrivit datelor publice, niciun județ nu are un deficit mai mic de 10%. Nevoia la nivel național depășește 50.000 de posturi vacante.
Mamele care și-au adus copiii cu urgențe chirurgicale trăiesc ore de așteptare cu un final incert. Mariana Iftimie, mama unei fetițe operate recent, povestește: „Nu aveau locuri și au făcut tot posibilul până seara să facă loc. Momente dureroase dacă copilul nu este salvat sau nu este ajutat copilul în acele momente.”
Ce soluții propune guvernul și ce avertizează personalul medical
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că soluția nu este angajarea suplimentară, ci redistribuirea personalului existent între secții și spitale. „Acolo unde avem personal în exces, avem paturi care nu sunt ocupate și avem secții care nu au adresabilitate, soluția nu e să angajăm suplimentar, ci soluția e să regândim lucrurile și să ducem cadrele medicale acolo unde pacienții au probleme de rezolvat”, a declarat Bolojan. Vicepremierul Oana Gheorghiu a susținut această abordare, citând modelul din spitalele din străinătate unde managementul personalului se face zilnic, în funcție de numărul de internări pe fiecare secție.
Personalul medical din sistem avertizează că fără o lege a salarizării care să îi convingă pe medici și asistenți să rămână în spitale, memorandumurile aprobate punctual în crize nu rezolvă problema structurală. Alessandra Stoicescu, președinta Fundației Mereu Aproape, a spus direct: „Cred că e nevoie să ne trezim înainte să se întâmple o nenorocire.” Orice familie care are un copil cu o afecțiune ce poate necesita îngrijire de terapie intensivă ar trebui să discute cu medicul curant despre opțiunile disponibile și despre traseul medical recomandat în cazul unei urgențe, fără a aștepta o situație critică.
