Duminica de 7 iunie 2026 marchează o dată importantă în calendarul ortodox: Lăsatul Secului pentru postul Sfinților Petru și Pavel. Aceasta este ultima zi în care credincioșii pot consuma alimente de „dulce” înainte de a intra în perioada de post de patru săptămâni. Biserica sărbătorește în aceeași zi pe Sfântul Sfințit Mucenic Teodot, Episcopul Ancirei, o figură venerat în tradițiile creștine ortodoxe.
Lăsatul Secului nu este o simplă zi de petrecere, ci un moment de pregătire spirituală cu reguli bine stabilite de-a lungul secolelor. Postul Sfinților Petru și Pavel va începe luni, 8 iunie 2026, și se va încheia sâmbătă, 28 iunie 2026. Pe parcursul acestor patru săptămâni, credincioșii vor renunța la alimente de origine animală și vor respecta o disciplină strict religioasă. Potrivit tradițiilor creștine, Lăsatul Secului servește drept tranziție între perioada de bucurii și cea de privațiune spirituală.
Sfântul Teodot a trăit în secolul al patrulea în Ancira, capitala Galatiei, într-o perioadă marcată de persecuții împotriva creștinilor. Sub guvernarea împărații Dioclețian și Maximian, el și-a dedicat viața îngrijirii celorlalți credincioși. Avea o casă de oaspeți în cetate pe care o folosea pentru a oferi adăpost nevoiașilor. Când guvernatorul Theotecnus a ajuns la putere, acesta a început să captureze creștini. Teodot se ocupa cu devoțiune de cei ținuți în închisori, le aducea hrană și le oferă speranță.
Într-o zi, în drumul spre Malos pentru a recupera sfintele moaște ale martirului Valent, care fuseseră aruncate în râul Halys, Teodot s-a întâlnit cu mulți creștini. Au luat masa împreună, iar el i-a sfătuit pe preotul Fronton să ridice o capelă în acel loc pentru a pune moaștele sfinților martiri. La întoarcere în cetate, a aflat că șapte fecioare creștine fuseseră arestate și torturate, fiind forțate să participe la ritualuri de cinstire a statuilor zeițelor. Fără a ezita, Teodot s-a dus la dregător și și-a mărturisit deschis credința. Mărturisirea sa a dus la condamnarea la moarte, fiind executat pe 7 iunie 303.
Mâncarea tradițională și ritualurile populare ale Lăsatului Secului
În zilele premergătoare postului, credincioșii consumă preparate tradiționale făcute cu alimente de „dulce” — zahăr, unt, brânzeturi și carne — pe care nu vor mai avea voie să le mănânce timp de patru săptămâni. Aceste mâncăruri se consumă în familia întreagă și se împart și ca pomană. Potrivit credințelor populare, este considerat un mare păcat să se arunce mâncarea rămase, deoarece ar aduce ghinion asupra casei. În unele zone ale României, mamele pun fiicelor lor la gât usturoi sau pelin, astfel încât să fie protejate de spiriturile rele cunoscute în folclorul local sub denumirea de „iele”.
Postul Sfinților Petru și Pavel se face întotdeauna în prima duminică după Rusalii și marchează prețuirea Bisericii față de cei doi apostoli. Este un post mai ușor decât cel mare din Paști, permițând consumul de pește și uleiul în anumite zile. Această perioadă de patru săptămâni reprezintă o vreme de reflecție și apropiere față de divinitate. Mulți credincioși consideră că acest post este o pregătire spirituală pentru sărbătorirea hramului bisericilor dedicate Sfinților Petru și Pavel, care este pe 29 iunie. Creștinii care doresc să respecte cu rigurozitate tradiția vor merge duminica de 7 iunie la biserică pentru a se închina și a participa la Sfânta Liturghie.
Importanța patruzecimii postului se regăsește în numeroase practici religioase și obiceiuri locale care persistă de-a lungul timpului în comunități ortodoxe. Potrivit învățăturilor bisericești, cele patru săptămâni de post purifică sufletul și trupul, pregătind credincioșii pentru o viață mai virtuoasă și mai apropiată de învățăturile divine. Data de 7 iunie 2026 marchează începutul acestui proces de purificare și reconectare cu valorile spirituale care definesc calendarul creștin.