Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef european aflată la final de mandat, afirmă că frauda bugetară a Uniunii Europene era subestimată la începutul mandatului său la EPPO. Instituția a crescut de la 1.200 la 3.600 de cazuri anual, dar a ajuns la limita capacității. Fraudele fiscale, mai ales cele legate de importuri din China, domină portofoliul.
Laura Codruţa Kovesi, la final de mandat ca procuror-şef european, a prezentat recent o imagine clară a provocărilor cu care s-a confruntat la începutul activității la Biroul Procurorului Public European (EPPO). Ea a vorbit deschis despre lipsa resurselor și greutățile întâmpinate în primii ani de funcționare a instituției europene.
Kovesi a subliniat că la preluarea funcției, EPPO era fără personal de sprijin operaţional, cu procurori cu jumătate de normă şi maximum o mie de cazuri la viteză de croazieră.
Chiar și așa, Kovesi și echipa sa au reușit să crească rapid activitatea instituției. Ea a spus: „Am făcut ceea ce trebuia să facem. Nu treptat, într-un viitor îndepărtat, ci din prima zi, cu viteză maximă, cu resurse care nu au fost niciodată proporţionale cu amploarea sarcinii. (…) Nivelul fraudei care afectează bugetul UE a fost subestimat”.
Cifrele din spatele unei evoluții rapide
Kovesi a precizat că la începutul mandatului EPPO lucra la aproximativ 1.200 de cazuri anual, iar în prezent numărul acestora a ajuns la 3.600. Această creștere rapidă arată cât de mult s-a extins activitatea instituției într-un timp scurt.
Procurorul-şef european a spus că au pus sub semnul întrebării recomandările de a se mulțumi cu rezultatele de până atunci și ideea că era suficient doar faptul că există un parchet european. „Am pus la îndoială fiecare dintre aceste presupuneri”, a declarat Kovesi.
Kovesi a menționat trei factori cheie pentru această evoluție: numărul mai mare de procurori delegați europeni, extinderea personalului de suport și faptul că se deschid mai multe dosare decât se finalizează. Ea a adăugat: „Cu cât va dura mai mult această situaţie, cu atât va fi mai mare volumul nostru de muncă”.
Sprijinul statelor membre și al Parlamentului European a fost esențial pentru dezvoltarea EPPO, iar Kovesi a mulțumit public pentru această susținere.
Rețelele care ascund adevărata miză
O mare parte din activitatea EPPO se concentrează pe fraudele fiscale. La sfârșitul anului trecut, 21% dintre dosarele aflate în lucru vizau fraude care afectau fondurile de redresare și reziliență ale Uniunii Europene. Kovesi estimează că această proporție va crește în perioada următoare.
Fraudele cu TVA și taxe vamale reprezintă aproape o treime dintre dosarele active, dar două treimi din prejudiciile raportate. Sumele implicate sunt foarte mari, iar impactul asupra bugetului european este semnificativ.
În prezent, EPPO investighează și instrumentează fraude fiscale care depășesc 45 de miliarde de euro. Kovesi a explicat că în cauză sunt reţele infracţionale care organizează importuri masive de bunuri din China și că Uniunea Europeană este literalmente inundată de importuri frauduloase.
O vulnerabilitate care nu poate fi ignorată
„Aceste reţele infracţionale nu doar ne fraudează bugetele. În mod evident, ele reprezintă şi o mare ameninţare pentru siguranţa noastră. Dar, în opinia mea, nivelul fraudei pe care îl scoatem la lumină indică, de asemenea, o slăbire sistematică a politicii comerciale a UE”, a explicat procurorul-şef european.
„De aceea, participarea sa la actuala dezbatere despre arhitectura antifraudă a UE este esenţială. Orice ambiţie europeană este credibilă doar în măsura în care ne putem proteja efectiv bugetul. Şi insist, încă mai este mult de îmbunătăţit”, a adăugat ea.
Un nou început la EPPO și pașii care contează
Mandatul Laurei Codruţa Kovesi ca procuror-şef european se încheie la 31 octombrie. Ea va fi urmată de germanul Andres Ritter, care până acum a fost adjunct. Kovesi lasă în urmă o instituție consolidată, dar cu provocări importante în continuare.
Mesajul său de final este clar: lupta împotriva fraudei trebuie să continue, iar EPPO are nevoie de sprijin constant pentru a-și îndeplini misiunea.
Andres Ritter va prelua o instituție cu o capacitate operațională extinsă, dar și cu un volum mare de dosare și provocări complexe. Protejarea banului public european rămâne o prioritate, iar activitatea EPPO va fi esențială în următorii ani.
Determinarea Laurei Codruţa Kovesi a transformat EPPO într-o instituție cheie pentru siguranța financiară a Uniunii Europene. Continuarea acestei lupte depinde de implicarea tuturor actorilor europeni și de capacitatea de adaptare la noile realități.