O fată de 13 ani a murit după ce a consumat zilnic băuturi energizante, făcând stop cardiac chiar la școală. Medicul Tudor Ciuhodaru a transmis miercuri, 16 iulie 2026, un avertisment public în care detaliază efectele acestor produse asupra organismului copiilor și cere aplicarea legislației deja adoptate.
Cazul nu este singular. Ciuhodaru precizează că astfel de situații s-au mai produs, iar stopul cardiorespirator „se instalează brusc, adesea fără semnale de alarmă”. Fata a cărei moarte a declanșat noul avertisment s-a prăbușit la școală, fără ca cei din jur să fi putut anticipa ce urma.
Ce conțin băuturile energizante și de ce sunt periculoase pentru copii
Principalul risc vine din cofeină. Băuturile energizante conțin 32 mg la 100 ml, ceea ce înseamnă că o singură doză de 350 ml poate depăși limita zilnică sigură pentru un copil, fixată la 100 mg pe zi. Efectele apar la 10-15 minute de la consum și ating apogeul între 15 și 45 de minute. Cofeina în aceste concentrații poate declanșa sau agrava afecțiuni cardiovasculare — hipertensiune, tahicardie, aritmie, infarct — și tulburări neurologice, de la cefalee și convulsii până la accident vascular cerebral.
Zahărul adaugă un al doilea nivel de risc. O cutie poate conține 27 de grame de zahăr, iar consumul zilnic al unei singure doze crește riscul de diabet cu 25%, potrivit datelor citate de medic. Combinația cu alcoolul sau fumatul transformă produsul, în cuvintele lui Ciuhodaru, într-o „adevărată bombă” pentru organism. Efectele neuropsihice — anxietate, agitație, agresivitate — și dependența pe termen lung completează tabloul clinic.
Legea există, aplicarea întârzie
Ciuhodaru amintește că un cadru legislativ există deja, invocând eforturile depuse în Parlamentul European și adoptarea unei legi privind băuturile energizante. Ca termen de comparație, Lituania a interzis vânzarea acestor produse minorilor încă din 2014, fiind prima țară din Uniunea Europeană care a luat această măsură. România a ajuns la același pas mai târziu, după ce, spune medicul, „era nevoie să aibă loc mai multe drame”.
În România se vând anual aproape 24 de milioane de litri de băuturi energizante, iar trei sferturi dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani consumă astfel de produse. Medicul subliniază că presiunea intereselor financiare a întârziat restricțiile efective și că legile privind educația pentru sănătate în școli — depuse de el „în fiecare sesiune parlamentară” — „așteaptă doar să fie adoptate”.
Cine nu ar trebui să consume băuturi energizante și ce urmează
Ciuhodaru enumeră explicit categoriile cu risc crescut: copiii și adolescenții, gravidele, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, cei cu epilepsie sau istoric de accident vascular cerebral și persoanele cu diabet. Combinarea energizantelor cu efortul fizic, cu alcoolul sau cu fumatul amplifică semnificativ pericolul în toate aceste cazuri.
„Am tras de mai multe ori semnalul de alarmă referitor la consumul de băuturi energizante la copii și adolescenți. Se prăbușesc din senin, stopul cardiorespirator se instalează brusc, adesea nu există semnale de alarmă”, a transmis medicul. Până când legislația privind educația pentru sănătate va fi pusă în aplicare în toate școlile, Ciuhodaru cere părinților și cadrelor didactice să cunoască aceste riscuri — inclusiv noțiunile de prim ajutor care, spune el, „fac diferența dintre viață și moarte” în astfel de momente.
