Vineri, 24 iulie 2026, la ora 11.02, un pilot român pe un F-16 a doborât o dronă care intrase în spațiul aerian al României. A fost prima interceptare reușită de acest tip. Cinci județe din sud-estul țării au primit mesaje RO-Alert.
Drona a fost detectată la ora 09.39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, și a parcurs un traseu de sute de kilometri: Sulina, Brăila, Fetești, Buzău. Timp de peste o oră, sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării au urmărit-o pas cu pas, în timp ce avioanele de luptă decolau și se pozitionau.
La misiune au participat două avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, decolare la ora 09.48, din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, și două F-16 ale Forțelor Aeriene Române din Baza 86 de la Fetești, decolare la ora 10.56. Cooperarea a funcționat: la 11.02, racheta a lovit ținta deasupra zonei Padina, în județul Buzău, o zonă nelocuită.
Drona a fost doborâtă cu rachetă, nu cu sistemul de bruiaj
Detaliul care schimbă tot: România nu a așteptat drona să cadă singură, să rătăcească sau să se întoarcă. A angajat-o activ, cu o rachetă, imediat după ce a pătruns în spațiul aerian național.
Comandantul operațiunii, Gheorghe Maxim, a explicat public logica din spatele deciziei: „Decizia de angajare a țintei a fost luată imediat după pătrunderea în spațiul aerian românesc. A fost declarată țintă aeriană ostilă. Decizia de angajare comportă mai multe acțiuni, printre care este absolut necesară identificarea vizuală a țintei la momentul oportun, după care încadrarea acesteia cu radarul de bord și angajarea doar în zonele în care nu există niciun pericol pentru populație și obiectivele de teritoriu. Pentru noi sunt mai importante siguranța populației și siguranța elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o țintă.” Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a declanșat alertarea prin RO-Alert în județele Tulcea, Brăila, Buzău, Ialomița, Călărași și Galați. Mesajele avertizau că obiecte pot cădea din cer.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a confirmat că indiciile arată că drona este o Geran-2, model rusesc folosit extensiv în atacurile asupra Ucrainei. El a precizat și că România are dreptul să tragă în spațiul propriu inclusiv în timp de pace, dacă amenințarea îndeplinește anumite condiții.
Căutări în zona Padina, cu elicoptere și jandarmi
Imediat după doborâre, zona din jurul localității Padina a fost izolată. Forțe ale Ministerului Apărării și ale Jandarmeriei au început căutările la sol, susținute de un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne și unul al Ministerului Apărării. Se caută bucățile dronei, care pot oferi informații tehnice importante.
Președintele Nicușor Dan a anunțat evenimentul printr-o postare pe Facebook și a confirmat că echipele instituțiilor cu atribuții cercetează zona. Nu a fost singurul incident recent: în noaptea anterioară, mai multe drone fuseseră detectate în apropierea graniței fluviale și fuseseră emise alerte similare.
Ce înseamnă concret o dronă doborâtă deasupra Buzăului
Să fim direcți: este prima oară când România doboară activ o dronă care i-a violat spațiul aerian. Nu a așteptat, nu a escortat-o afară, nu a raportat doar incidentul. A tras. Asta spune ceva despre cum s-a schimbat calculul de securitate față de acum doi ani, când primele drone căzute pe teritoriul românesc generau reacții prudente și declarații despre „analiza în curs”. Acum există o procedură clară, există coordonare NATO în timp real cu centrul de la Torrejon, există piloți cu autoritate de angajare imediată.
Echipele de la Padina trebuie să recupereze fragmentele dronei pentru analiză tehnică. Rezultatele pot confirma sau infirma originea Geran-2 și pot da NATO informații suplimentare despre traiectoriile folosite. Până atunci, spațiul aerian din sud-estul României rămâne sub supraveghere ridicată. O dronă doborâtă nu înseamnă că problema s-a rezolvat — înseamnă că România a decis să nu mai stea și să privească.
