PSD a escaladat disputa pe legea salarizării publice la nivel european. Miercuri, 30 iulie, trei reprezentanți ai partidului i-au trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care cer garanții că salariile medicilor și profesorilor nu vor fi tăiate ca urmare a reformei impuse prin PNRR. Dacă Bruxellesul nu răspunde pe măsură, legea riscă să nu treacă deloc în Parlament.
Semnatarii scrisorii sunt europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, și Alexandru Ghigiu, președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților. Alegerea lor nu e întâmplătoare: toți trei au legitimitate instituțională directă în domeniile vizate de reformă.
Ce cere PSD de la Comisia Europeană
Scrisoarea cere, concret, patru lucruri. Primul: protejarea veniturilor personalului din educație și sănătate. Al doilea: recunoașterea explicită a specificului acestor profesii — gărzi, ture de noapte, lucrul în zone cu deficit de personal. Al treilea: realizarea unor simulări complete privind impactul reformei înainte de adoptarea legii, nu după. Al patrulea: un dialog real cu sindicatele reprezentative, nu consultări formale de bifat.
Victor Negrescu a rezumat miza cu o propoziție care pune bine problema: „Educația și sănătatea nu trebuie să plătească prețul unei implementări rigide. Propunem soluții concrete prin care România poate atrage fondurile alocate prin PNRR, cât și să aibă profesori și cadre medicale motivate.”
De ce legea salarizării a ajuns să blocheze banii din PNRR
Legea salarizării publice e o condiție asumată de România în schimbul miliardelor de euro din PNRR. Comisia Europeană a insistat pe o reformă care să elimine inechitățile și sporurile netransparente din sistemul public. Numai că punerea în practică concretă a creat o problemă serioasă: pentru anumite categorii — în special medici și profesori care acumulează spor de gardă, spor de noapte și alți coeficienți specifici — grila unificată poate însemna, de fapt, o scădere a venitului net lunar. Nu o mărire. O scădere.
Asta e miza pe care PSD încearcă să o ducă direct la Bruxelles. Partidul nu mai atacă legea frontal — ceea ce ar arăta că sabotează PNRR-ul. În schimb, mută responsabilitatea spre Comisia Europeană: „Noi vrem reforma, dar vrem să fie aplicată omenește. Spuneți-ne voi că asta se poate.” Dacă răspunsul vine favorabil, PSD câștigă capital politic. Dacă nu vine deloc sau vine vag, legea rămâne blocată, iar vina poate fi aruncată în altă parte.
Riscuri reale și presiunea sindicatelor
Există un risc real în această mișcare. Comisia Europeană nu are obiceiul să răspundă favorabil scrisorilor care cer, indirect, flexibilitate față de condiții asumate prin acord. Iar întârzierea adoptării legii salarizării blochează plăți din PNRR care nu mai pot aștepta — România are deja restanțe la mai multe jaloane. Sindicatele din sănătate și educație urmăresc îndeaproape evoluțiile, unele federații amenințând deja cu greve dacă grila salarială va produce scăderi de venituri reale.
Răspunsul Comisiei Europene, dacă va veni, ar putea apărea în câteva săptămâni. Între timp, Parlamentul trebuie să reia dezbaterea pe legea salarizării, cel mai probabil în septembrie, la revenirea din vacanța parlamentară. Un lucru e limpede: când ajungi să trimiți scrisori la Bruxelles ca să obții permisiunea să-ți plătești medicii decent, ceva fundamental a scăpat de sub control în modul în care România și-a negociat reformele.
