Senatul a respins legea integrității. Ce dispărea din declarațiile de avere

Senatul a respins miercuri, 30 iulie, noua lege a integrității, după o zi de haos parlamentar în care PSD, PNL și USR s-au blocat reciproc. Proiectul ar fi eliminat obligația de a declara banii cash și ar fi ascuns averile soților demnitarilor. Dar dincolo de aceste modificări tehnice, miza reală era alta: un amendament PSD care ar fi costat mandatul de primar al lui Dominic Fritz.

Legea a picat fiindcă senatorii PNL au refuzat să voteze. Doar 55 de aleși au votat pentru adoptare, 28 s-au abținut, 29 nu au votat. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a constatat respingerea. Imediat după, senatorul USR Sorin Șipoș a anunțat că formațiunea sa, alături de PNL, va redepune proiectul a doua zi, într-o variantă modificată, urmând ca dezbaterile să fie reluate în sesiunea extraordinară a săptămânii viitoare.

Ce conținea proiectul respins al legii integrității

Textul inițial al legii răspundea unei nevoi reale: decizia Curții Constituționale din 2025 a afectat modul în care se publică declarațiile de avere și de interese, lăsând un vid juridic pe care legiuitorul trebuia să-l acopere. Soluția propusă era înlocuirea declarațiilor clasice cu o „declarație de interese financiare” — documentul complet rămânea la ANI, confidențial, iar instituția urma să extragă și să publice doar o parte dintre informații.

Concret, averile nu mai apăreau în sume exacte, ci în intervale. Un amendament separat, propus de senatoarea grupului PACE Cosmina Cerva și adoptat în Comisia Juridică, mergea și mai departe: elimina complet obligația de a declara banii cash. Un demnitar nu ar fi trebuit să treacă în niciun document public câți bani gheață deține. Legea păstra totodată decizia CCR din 2025 care interzice publicarea datelor despre veniturile soților și copiilor — adică averile membrilor de familie rămâneau complet la secret. Luat separat, fiecare dintre aceste modificări poate fi justificat formal, dar ansamblul lor construiește o transparență tot mai subțire, în care ANI vede totul, publicul vede puțin.

Amendamentul PSD care a vizat mandatul lui Dominic Fritz

Dincolo de miezul tehnic al legii, un amendament depus de PSD și susținut de AUR și o parte din PNL a transformat totul într-o luptă politică directă. Prevederea spunea că persoanele față de care „s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii.” Ținta era evidentă. Luna trecută, ICCJ a decis definitiv că ANI a avut dreptate în disputa cu Dominic Fritz, confirmând că primarul Timișoarei s-a aflat în conflict de interese. Fritz declarase deja că USR va ataca legea la CCR dacă va fi adoptată.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, nu s-a sinchisit să ascundă mizele: „770 de milioane de euro valorează prietenia dintre Bolojan și Fritz. E ziua prieteniei azi!”, a spus ironic după respingerea legii — suma reprezintă valoarea unui jalon din PNRR. Ilie Bolojan, prezent în sală, i-a răspuns direct: „Trebuie să ai mult tupeu să încerci să modifici niște legi într-un sens.” Șipoș a adăugat că tocmai respingerea a salvat fondurile europene, fiindcă o normă retroactivă care ridică mandate ar fi fost neconstituțională și ar fi deschis o contestație cu efecte imprevizibile asupra PNRR.

Ce urmează după respingerea legii integrității

Respingerea nu rezolvă nimic structural. Vidul juridic creat de decizia CCR din 2025 rămâne, declarațiile de avere rămân într-o zonă neclară, iar ANI funcționează în continuare cu instrumente parțiale. Noul proiect pe care PNL și USR promit să-l depună joi va trebui să treacă fără amendamentul retroactiv, dar cu toate celelalte modificări pe masă din nou — inclusiv cele despre banii cash și averile soților.

Votul din această săptămână nu a închis dosarul integrității. L-a amânat cu cel puțin șapte zile, într-un an electoral în care fiecare modificare a regulilor jocului va fi citită prin prisma cui avantajează. Întrebarea care rămâne după ce închizi pagina: dacă o lege a integrității devine vehiculul prin care un partid încearcă să elimine un primar al altui partid, mai e vorba de integritate sau doar de putere?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *