Trei surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că Vladimir Putin nu intenționează să accepte un armistițiu și analizează opțiuni pentru intensificarea conflictului din Ucraina. Două dintre ele spun că liderul rus este mai hotărât ca oricând să continue ofensiva. Iar una afirmă că probabilitatea unor noi măsuri de escaladare în perioada imediat următoare este ridicată.
Asta în timp ce Donald Trump declara, tot în aceste zile, că Putin dorește pacea și că există șanse reale pentru un acord. Cele două imagini nu se potrivesc. Una dintre ele e greșită.
Putin refuză înghețarea frontului și insistă pe Donbas
Potrivit aceleiași investigații Reuters, Putin a respins recomandările unor consilieri care propuneau înghețarea conflictului pe actuala linie a frontului. Obiectivul său declarat intern rămâne cucerirea integrală a regiunii Donbas, chiar dacă ritmul ofensivei a scăzut vizibil în ultimele luni. O sursă care susține că are contacte frecvente cu Putin a descris un lider convins că armata rusă va reuși, în cele din urmă, indiferent cât durează.
Atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra infrastructurii energetice, porturilor și rafinăriilor din Rusia au produs un efect neașteptat: în loc să-l determine pe Putin să negocieze, i-au întărit convingerea că obiectivele militare trebuie duse până la capăt. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este pregătită pentru o soluționare pașnică, dar a adăugat că dispune de resurse suficiente pentru a continua operațiunile. Traducerea practică a acestei formulări: Moscova nu simte urgența unui acord.
Un scenariu publicat în Rusia menționează direct baze NATO din România
Andrei Ilnițki, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a publicat în cotidianul Kommersant un scenariu de escaladare în mai multe etape. Prima ar viza obiective industriale din Ucraina — portul Odesa și un combinat siderurgic. A doua ar include lovituri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România, precum și asupra unor facilități europene implicate în producția de drone și rachete destinate Ucrainei.
Reuters precizează explicit că aceste afirmații aparțin unui fost oficial și nu reflectă o decizie sau o poziție oficială a Kremlinului. Asta e o distincție importantă, dar nu suficientă pentru a pune subiectul deoparte. În istoria recentă a conflictului, scenariile vehiculate în presa rusă de apropiați ai puterii au funcționat uneori ca sonde — testând reacțiile Occidentului înainte ca o decizie să fie luată oficial. Peskov, întrebat despre articol, a declarat că Rusia trebuie să își consolideze securitatea și că nu poate ignora militarizarea Europei. N-a dezavuat scenariul, dar nici nu l-a asumat.
Ce spun analiștii și ce înseamnă asta pentru România
Jack Watling, expert al Royal United Services Institute din Londra, consideră că Moscova ar putea încerca să testeze coeziunea Alianței Nord-Atlantice prin acțiuni limitate, fără a urmări un război direct cu NATO. Scopul ar fi să genereze divergențe între statele membre cu privire la modul în care ar trebui să răspundă. Serviciile de informații ucrainene nu observă semnale privind apropierea unor negocieri reale, potrivit unui oficial de la Kiev citat de Reuters.
Pentru România, miza e directă. Avem baze NATO pe teritoriul nostru, suntem vecini cu zona de conflict și suntem menționați nominal într-un scenariu publicat în presa rusă. Discuțiile despre pace din ultimele săptămâni nu au produs niciun calendar concret, nicio agendă, nicio dată de întâlnire. Săptămânile următoare vor arăta dacă există vreun fond real — sau dacă sunt, pur și simplu, parte din același război dus și cu alte mijloace.
