Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat pe 2 august 2026 cei patru pași de urgență stabiliți de specialiștii Apelor Române pentru a salva alimentarea cu apă de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă. Scafandrii Forțelor Navale au ajuns deja la fața locului. O primă dinamitare de test a avut loc în această dimineață, iar miza este una pe care România nu și-o poate permite să o piardă.
Problema, în esență, e aceasta: debitul Dunării în zona centralei a scăzut îngrijorător, iar pompele care trag apa necesară răcirii reactoarelor nu mai au suficientă apă la gura de aspirație. Fără răcire, un reactor nuclear nu poate funcționa. Și mai e ceva: lucrările care ar fi trebuit să prevină această situație nu au fost făcute la timp, deși nevoia era știută de ani de zile.
Cei patru pași pentru salvarea Cernavodă, explicați pas cu pas
Specialiștii de la Apele Române au analizat situația și au prezentat Consiliului Național pentru Situații de Urgență un plan cu patru etape, în care Ministerul Apărării și Ministerul Transporturilor au primit roluri clare de sprijin. Primii doi pași privesc intersecția Dunării Vechi cu Brațul Bala — acolo există o treaptă de nivel care face ca apa să se ducă cu un debit mare pe Brațul Bala, în loc să fie direcționată spre centrală. Soluția are două componente simultane: dinamitarea unei stânci care împinge curentul în direcția greșită și scufundarea unor barje care să forțeze apa spre Cernavodă.
Al treilea și al patrulea pas sunt lucrări de dragare. Una se face în zona Cernavodă, pentru ca apa redirecționată să ajungă mai ușor la pompele de răcire. Cealaltă dragare vizează chiar treapta de la intersecția cu Brațul Bala, pentru a elimina diferența de nivel care cauzează problema în primul rând. Inițial, specialiștii se gândeau doar la scufundarea barjelor, dar au revenit cu o estimare mai realistă: fără eliminarea stâncii și fără dragare, șansele de reușită scad semnificativ.
Dinamitarea stâncii: o decizie amânată ani de zile, luată acum în câteva ore
Detaliul care schimbă perspectiva: dinamitarea stâncii respective era pe masă de ani de zile. Analiza s-a tot făcut, decizia nu s-a luat niciodată. Acum s-a luat, în regim de urgență națională. Scafandrii Forțelor Navale au ajuns la fața locului în dimineața zilei de 2 august și au efectuat deja o primă explozie de test. Roca are multe cavități care absorb din suflul exploziei, ceea ce complică plasarea încărcăturii sub apă — scafandrii caută în aceste ore metoda optimă.
Miruță a fost direct în privința limitelor acestei operațiuni: „Armata nu face calculele respective, ci ne-a fost solicitat sprijin punctual pentru a dinamita stânca.” Hidologii de la Apele Române sunt cei care răspund de estimări. Dacă calculele lor sunt corecte, combinarea celor patru pași va crește debitul la pompele de răcire. Dacă nu, se vor căuta alte variante, dar marja de timp se îngustează cu fiecare zi de vară.
Ce urmează și de ce contează pentru fiecare român
Următoarele ore sunt decisive. Scafandrii trebuie să finalizeze metoda de plasare a explozibilului, iar prima dinamitare reală ar putea avea loc în cursul zilei de 2 august. Rezultatele dragării și ale scufundării barjelor vor fi vizibile în câteva zile. România se află în situația în care singura centrală nucleară funcțională din țară depinde acum de o operațiune militară improvizată sub apă, pentru că lucrările de infrastructură hidrologică au fost amânate până când urgența a eliminat orice altă opțiune.
Centrala de la Cernavodă asigură în jur de 20% din consumul de electricitate al României — un procent care face ca fiecare oră de incertitudine să conteze pentru milioane de oameni. Cei patru pași pentru salvarea Cernavodă pot funcționa. Problema e că nu ar fi trebuit să fie nevoie de ei în august 2026, în regim de urgență și cu scafandrii în apă.
