Fostul premier Victor Ponta a lansat miercuri, 31 iulie, un avertisment direct la adresa președintelui Nicușor Dan: cu cât durează mai mult blocajul politic, cu atât AUR câștigă teren în ochii alegătorilor. Și mai are un argument pe masă — cel economic, pe care puțini vor să-l audă acum.
Tensiunea din jurul formării noului guvern a ajuns la un punct în care fiecare zi fără o soluție clară costă. Nu metaforic. Ponta a invocat explicit criza din 2009, când România a ajuns să ceară ajutor de la Fondul Monetar Internațional după o perioadă de instabilitate guvernamentală prelungită. „Vine nota de plată”, a spus el, fără niciun fel de ambiguitate.
Ponta critică rolul asumat de Nicușor Dan în negocieri
Președintele Nicușor Dan a convocat consultări la Palatul Cotroceni și le-a cerut partidelor să revină la dialog, să construiască o majoritate stabilă. Intenția e lăudabilă pe hârtie. Problema e că în politică, intenția fără un mecanism clar de execuție devine rapid spectacol. Ponta critică tocmai această confuzie de roluri.
„Nu este treaba președintelui să facă majorități”, a declarat fostul premier. El susține că Nicușor Dan ar trebui să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru — și acel candidat să fie cel care negociază cu partidele, nu șeful statului. Constituția României prevede că președintele desemnează un candidat după consultări, iar acel candidat are misiunea de a obține votul de învestire în Parlament. Procesul de construire a majorității revine, formal, celui desemnat.
Două nume avansate: Grindeanu și Nazare
Cine ar putea fi acel candidat? Ponta a avansat două nume. Sorin Grindeanu, liderul PSD, ar fi o variantă — dacă social-democrații sunt dispuși să-și asume conducerea unui viitor executiv. A doua opțiune menționată e Alexandru Nazare, liberal, al cărui nume circulă deja în discuțiile din culise despre conducerea guvernului.
Niciuna dintre variante nu e simplă. PSD și USR au schimbat suficiente atacuri publice în ultima perioadă încât o coaliție între ele să pară, cel puțin deocamdată, puțin probabilă. Iar Ponta spune exact asta: „încercarea de a readuce la aceeași masă PSD și USR are puține șanse să producă rezultatul dorit”.
Blocajul politic și prețul economic real
Fiecare zi în care cetățenii văd partide incapabile să se înțeleagă între ele e o zi în care AUR câștigă credibilitate prin contrast. Nu pentru că George Simion ar oferi soluții mai bune — ci pentru că în politică percepția de forță și coerență contează uneori mai mult decât programul de guvernare. „Altfel, nu face decât să mărească șansele AUR”, a avertizat Ponta, fără să lase loc de interpretare.
Paralelă cu 2009 merită luată în serios. Atunci, lipsa unui guvern stabil a dus la tăieri de salarii și pensii, la un împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI și la efecte economice simțite ani la rând. Mecanismul de fond e același acum: incertitudinea politică ridică dobânzile la care statul se împrumută, îndepărtează investitorii și deteriorează încrederea în moneda națională. Decizia decisivă rămâne în curtea lui Nicușor Dan — când desemnează un candidat și pe cine. România a mai trecut prin blocaje politice. De fiecare dată, nota a venit. Întrebarea nu e dacă există o notă de plată, ci cât de mare va fi de data aceasta.
