Senatul a respins joi seară proiectul noii legi a integrității, după ce un amendament PSD a transformat dezbaterea într-un conflict deschis între social-democrați, liberali și USR. Dominic Fritz, primarul Timișoarei condamnat definitiv pentru conflict de interese, scapă deocamdată de pierderea mandatului. Dar legea va trebui reluată de la zero — și cu ea, un jalon PNRR de 770 de milioane de euro.
Contextul e mai complicat decât pare la prima vedere. Pe 18 iunie 2026, Curtea a confirmat raportul Agenției Naționale de Integritate: Fritz a semnat un document care aducea beneficii unei firme asociate unei persoane de la care primise un împrumut în campania electorală din 2020. Decizia a rămas definitivă. Numai că în forma actuală a legislației, o astfel de constatare nu conduce automat la încetarea mandatului în exercițiu — există o zonă juridică neclară pe care instanțele și ANI o interpretează diferit de ani buni.
Amendamentul PSD care a aprins scânteia
Senatorul PSD Ion Cristinel Rujan a depus un amendament care tăia scurt orice ambiguitate: persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi să-și piardă funcția în termen de 30 de zile. Prevederea nu era generală în spirit — ea viza direct situațiile deja finalizate, printre care și cea a lui Fritz.
Fritz a reacționat imediat, numindu-l „neconstituțional” și acuzând Parlamentul că încearcă să introducă retroactiv o sancțiune care nu exista la momentul faptelor. „România riscă să intre într-o zonă de republică bananieră”, a spus liderul USR. Critica e legitimă din punct de vedere juridic: principiul neretroactivității legii mai severe e consacrat atât în Constituție, cât și în jurisprudența Curții Constituționale. O sancțiune nouă, aplicată unor fapte judecate deja, ridică probleme reale — indiferent cât de justificată pare politic. Reprezentanții PNL au susținut aceeași poziție: amendamentul pune în pericol adoptarea unei reforme asumate prin PNRR, iar riscul de a pierde accesul la fonduri europene e concret.
Votul care a blocat legea și miza celor 770 de milioane de euro
La vot, proiectul a obținut 55 de voturi favorabile și 28 de abțineri, cu 29 de senatori prezenți care nu au votat. Fiind lege organică, pragul necesar era de cel puțin 68 de voturi. Senatul era cameră decizională, deci respingerea e definitivă pentru această formă a proiectului. Rezultatul poate părea simplu: legea a căzut, Fritz e în siguranță. Doar că tabloul e mai tulbure.
Proiectul legii integrității nu e un act politic oarecare — e un jalon PNRR asociat unui pachet de aproximativ 770 de milioane de euro. Nefinalizarea lui înseamnă întârzieri în accesarea fondurilor, cu tot ce implică asta: termene, raportări, renegocieri cu Comisia Europeană. Detaliul care schimbă tot: PSD a știut că amendamentul va bloca adoptarea. Fie că scopul era să îl scoată pe Fritz din joc, fie că scopul era să torpileze legea și să atribuie eșecul altora, efectul e același — o reformă necesară a fost amânată, iar miza europeană rămâne suspendată.
Ce urmează pentru lege, pentru Fritz și pentru coaliție
PNL și USR au anunțat că vor redepune proiectul, fără amendamentul controversat, pentru o sesiune extraordinară. Nu există o dată oficială confirmată, iar calendarul real depinde de voința politică a coaliției — care, după schimbul dur de acuzații din plen, nu e tocmai la cel mai înalt nivel.
Fritz rămâne primar. Legea rămâne nepromulgată. Și 770 de milioane de euro așteaptă o coaliție capabilă să pună pe masă un proiect comun fără să se saboteze singură înainte de vot. Asta e, până la urmă, întrebarea care contează: nu dacă Fritz merită sau nu să-și piardă mandatul, ci dacă partidele de guvernare pot să legifereze responsabil atunci când mizele sunt cu adevărat mari.
